Oltenia
Bucurii duhovniceşti la zi de sărbătoare

Bucurii duhovniceşti la zi de sărbătoare

Pr. Ioniţă Apostolache, 12 August 2017

Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, a fost cinstit în chip deosebit la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dumitru” din Craiova, unde se găsesc o parte din moaştele sale. Sfânta Liturghie a fost săvârşită în sobor de arhierei, preoţi şi diaconi.

Numeroşi credincioşi craioveni au venit vineri, 11 august, să înalţe rugăciune de hramul Sfântului Ierarh Nifon în Catedrala Mitropolitană din Craiova. Momentul a fost unul istoric, marcându-se astfel împlinirea a 500 de ani de la canonizarea şi aducerea moaştelor sfântului în ţara noastră. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, și Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, înconjurați de un sobor de slujitori. În cuvântul de învăţătură, rostit la finele sfintei slujbe, IPS Părinte Irineu a evidenţiat importanţa momentului istoric în care Sfântul Ierarh Nifon a venit, din rânduială dumnezeiască, în pământul Ţării Româneşti. El a fost cel care a revigorat viaţa bisericească în vremea domnitorului Radu cel Mare, fiind, de asemenea, şi dascăl al Sfântului Neagoe Basarab.

Momentele liturgice, pregătite în Cetatea Băniei, s-au însoţit cu bucuria închinării la racla în care, alături de capul şi mâna dreaptă a Sfântului Nifon, se află şi părticele din moştele sfinţilor mucenici: Serghie, Vah şi Tatiana. Astfel, după frumoasa tradiţie statornicită la Catedrala Mitropolitană, sfintele odoare au fost scoase spre închinare după slujba Vecerniei, unită cu Litia, fiind aşezate într-un frumos baldachin în faţa locaşului de închinare.

Sfântul Nifon, Patriarhul Constantinopolului, a păşit pentru prima dată pe pământul ţării noastre în anul 1502, în timpul domniei lui Radu cel Mare. Rolul său a fost unul decisiv în reorganizarea vieţii bisericeşti pe aceste meleaguri. Aşa se face că în anul 1503 a reuşit să înfiinţeze episcopiile Râmnicului şi Buzăului. A fost nevoit, însă, să părăsească scaunul mitropolitan, intrând în conflict cu Radu cel Mare. S-a retras în Sfântul Munte, unde şi-a trăit ultimii ani ai vieţii în post, nevoinţe şi rugăciune. A fost chemat la cele veşnice în anul 1508. În anul 1517, moaştele sale au fost aduse în Ţara Românească de domnitorul ­Neagoe Basarab, care şi-a dorit ca în acest fel să se şteargă nedreptatea făcută de înaintaşul său. În acelaşi an a fost aşezat în rândul sfinţilor ortodocşi. Pentru daniile făcute către Sfântul Munte, domnitorul român a primit din partea monahilor atoniţi capul şi mâna dreaptă a sfântului. După ce au rămas o bună perioadă de timp în catedrala de la Curtea de Argeş (până la data de 20 octombrie 1949), sfintele moaşte au fost strămutate, prin hotărâre de Sinod, la Craiova, în Catedrala „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, unde se găsesc în prezent.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!