Documentar
„Buna Vestire“, biserica grecilor din Capitală

„Buna Vestire“, biserica grecilor din Capitală

Dumitru Manolache, 27 Octombrie 2010

Participarea înalţilor oaspeţi de la Constantinopol şi din Grecia, sosiţi la Bucureşti cu ocazia prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, şi a Cuviosului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, la ceremoniile religioase desfăşurate în Biserica grecească "Buna Vestire" din Capitală, ne prilejuieşte o rememorare a istoriei acestui unic şi original lăcaş de cult ortodox din Capitala României.

Norii grei care acopereau cerul Constantinopolului, "împărăteasa oraşelor", din obositul Imperiu Bizantin, la începutul secolului al XV-lea, prevestitori de furtună, au determinat masive refugieri spre capitalele Răsăritului şi Apusului încercatului continent european.

Acesta este contextul istoric ce a determinat stabilirea şi la Bucureşti a unei importante comunităţi greceşti refugiate aici de pe malurile Bosforului.

Decenii de incertitudini şi suferinţe

Comunitatea din Bucureşti avea însă să se întemeieze oficial abia în 1874 sub numele de "Orphaeus" şi să-şi propună, ca prioritate, înfiinţarea unei biserici în care să se slujească în limba greacă.

Deşi numeroasă şi importantă, această comunitate, trăind în cartiere diferite şi participând la slujbele religioase oficiate în bisericile româneşti cu binecuvântarea mitropolitului Ungrovlahiei din acea vreme, nu a putut să treacă la ridicarea unei biserici proprii decât în anul 1899. Discuţiile despre acest proiect au demarat încă din 1883, în casa lui Marcos Dragoumis, ambasadorul Greciei în România. Astfel, în 1890-1891, a fost înfiinţată societatea "Buna Vestire", care număra 400 de membri şi care şi-a propus zidirea bisericii. Ambasadorul grec din acea perioadă, Mihail Paparigopoulos, găsise un teren potrivit pentru biserică vizavi de "Grădina cu Cai", pe bulevardul Elisabeta, pentru care primise şi acordul primarului Pache Protopopescu. Probleme legate de plecarea ambasadorului într-o altă misiune, ruperea relaţiilor diplomatice dintre cele două state din cauza afacerii "Zappa" au amânat însă construirea bisericii. Cert este că, în 1899, Panaghis Harakopos, originar din Chefalonia, afacerist, dar şi consultant pe probleme de agricultură al regelui Carol I, ctitorea biserica grecilor din Bucureşti pe propria-i cheltuială, pe care a donat-o apoi statului grec.

Pentru actul său, regele Greciei, Gheorghios I, l-a decorat cu "Crucea de Aur" şi "Ordinul Regal al Mântuitorului", la 25 octombrie 1899. La 25 martie acelaşi an, comunitatea greacă a participat la Sfânta Liturghie în Biserica "Stavropoleos", iar după Te Deumul prilejuit de Ziua Naţională a Greciei a mers la sfinţirea temeliei noii biserici cu hramul "Buna Vestire", precum şi a palatului ambasadei, ridicat în aceeaşi curte.

La 25 martie 1901, în Duminica Floriilor, a avut loc prima Sfântă Liturghie în această biserică, paraclis al ambasadei elene din Bucureşti, săvârşită de arhimandritul Nicodim Economu, în prezenţa ambasadorului Greciei, Gheorghios A. Arghiropoulos.

Biserica seamănă cu un vechi templu grecesc, cel al Atenei Nikis de pe Acropole, fiind singura clădire de acest gen din Capitală.

Cu prilejul Târgului Moşilor din acel an, însuşi regele Carol I a vizitat biserica greacă. În trei ani s-a executat şi pictura, de către Constantinos Livadas Liochis şi S. Apostolou, primul fiind şi realizatorul picturii Bisericii Greceşti din Brăila. La 25 decembrie 1904, pictura în ulei era gata.

La 12 martie 1902, a fost montat iconostasul din marmură, cu icoanele sale pictate la Careas, în Sfântul Munte Athos, de către monahul Hrisostomos, de la Chilia Marii Lavre "Sfântul Ioan Teologul".

Primul preot al bisericii greceşti a fost arhimandritul Nicodim Economu, care a slujit până în 1925.

Cutremurele au afectat grav biserica

Pictura, restaurată în 1940, împreună cu biserica au suferit substanţiale reparaţii după cutremurul din acelaşi an, lăcaşul fiind redeschis credincioşilor evlavioşi la 17 decembrie 1943. Urmările tragice ale celui de-al Doilea Război Mondial au dus la destrămarea comunităţii greceşti, refăcută parţial mult mai târziu.

Cutremurul din 7 martie 1977 a zguduit şi el încă o dată aşezământul, provocându-i pagube însemnate. După 20 de ani, în 1997, în luna octombrie, prin donaţiile familiei tesalonicene Dimitrie şi Elena Grigoriade, biserica a fost restaurată şi reparată în întregime. În 1998, în curtea bisericii a fost ridicată statuia lui Rigas Fereos, unul dintre corifeii (nu doar literari) ai risorgimentului neogrec, lucrare a sculptorului Athanasios Fampas, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la moartea lui eroică. În anul 2002, au început şi lucrările de restaurare a clădirii ambasadei elene, din partea de răsărit a bisericii, încheiate în acelaşi an.

Gesturi de frăţietate creştină

Un moment deosebit înregistrat de relaţiile dintre credincioşii ortodocşi ai celor două popoare, român şi grec, a fost cel prin care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe vremea păstoririi Mitropoliei Moldovei, a dat binecuvântare pentru ca Biserica "Vovidenia" să fie deschisă pentru rugăciune studenţilor greci care studiază la Iaşi, urmată de gesturi similare din partea greacă la Atena şi Constantinopol.

Astăzi, Biserica grecească "Buna Vestire" din Bucureşti este declarată monument istoric şi este considerată una dintre cele mai frumoase biserici din Capitala României, emblemă a elinismului oraşului.

Altarul, bolta, coloanele şi pereţii impozantului lăcaş cuprind peste 80 de scene pictate şi sfinţi din Vechiul şi Noul Testament.

Întregul ansamblu situat între bulevardele Pache Protopopescu şi Ferdinand din Bucureşti reprezintă nu numai o încântare a bucureştenilor, ci şi un altar spiritual ortodox emblematic al Capitalei, un loc istoric în care pelerinul sau trecătorul obişnuit regăseşte o oază de linişte patriarhală a oraşului de altădată.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!