Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Psihologie Carapacea traumelor psihice

Carapacea traumelor psihice

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Psihologie
Un articol de: Alina A. Rotaru - 16 Martie 2018

Am ajuns să numim eveniment traumatic chiar și ploaia într-o zi de toamnă, de aceea este bine să lămurim câteva aspecte legate de psihotraumatologie și cum se manifestă tulburarea de stres posttraumatic. Potrivit tratatelor de specialitate, tulburarea de stres posttraumatic reprezintă răspunsul sau reacția la acțiunea unui eveniment care depășește limita experienței umane obișnuite și care ar avea un efect traumatizant psihologic pentru aproape orice persoană. Tulburarea a fost recunoscută și clasificată prima dată în SUA, simptomele fiind întâlnite la soldații care se întorceau acasă din teatrele de operațiuni din Vietnam.

Tulburarea de stres posttraumatic se declanșează prin expunerea la stimuli precum moartea cuiva într-o manieră tragică, amenințarea cu moartea, injurii serioase la adresa propriei persoane sau agresiune sexuală. Este vorba despre trăirea directă a evenimentului traumatic sau trăirea indirectă a evenimentului traumatic, în calitate de martor. Tulburarea este întreținută de trăirea repetată sau expunerea la stimuli aversivi ai evenimentului traumatic prin intermediul mijloacelor media, imagini, poze, video, reportaje tv, filme. Într-un studiu cu 6.000 de participanți, cetățeni americani, s-a arătat că 60% dintre bărbați și 51% dintre femei au experimentat cel puțin un eveniment traumatic în timpul vieții, 8% dintre aceștia dezvoltând tulburarea de stres posttraumatic.

Ca orice tulburare psihică, sindromul de stres posttraumatic are criterii de diagnostic, dintre care amintim retrăirea evenimentului traumatic, manifestări psihice stresante, repetate și prelungite, sentimentul stabil și distorsionat de culpabilitate proprie sau a celor­lalți, diminuarea marcantă a interesului pentru activități zilnice care altădată produceau plăcere, incapacitatea de amintire a aspectelor-cheie ale evenimentului traumatic, stare de hiper­vigilență, hiperexcitare, tulburări de somn. Este foarte importantă intervenția psihologică și psihoterapeutică în cazul manifestării simptomelor specifice sindromului de stres posttraumatic, simptome care trebuie verificate de un psiholog clinician. Afectarea funcționalității are consecințe pe plan economic, social, afectiv. Întreaga dinamică a familiei este schimbată în urma unui astfel de eveniment.

Psihoterapia facilitează reglarea emoțională și depășirea evenimentului traumatic. Alături de traumă se regă­sește reziliența, adică factorul protectiv în fața traumei, care facilitează recuperarea și chiar o funcțio­nalitate superioară. Sunt celebre cazurile în care o persoană ce a depășit un eveniment traumatic specific a devenit o ancoră a speranței pentru alții, care la rândul lor au traversat un eveniment similar. Nu suntem imuni în fața intemperiilor vieții, dar putem fi un sprijin pentru cei din jurul nostru, îndrumându-i spre ajutor specializat și fiind alături de cei care traversează momente tragice, prin empatie și acceptare.