Analiză
Casa de ţară a bunicii te scoate din „Prima Casă“

Casa de ţară a bunicii te scoate din „Prima Casă“

Oana Nistor, 06 Iulie 2009

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) prezintă astăzi ofertele şi volumul alocat pentru fiecare bancă participantă cu produse de creditare în cadrul Programului „Prima Casă“. MFP a primit oferte de la 20 de bănci, valoarea totală a acestora fiind de 1,457 miliarde de euro, potrivit MFP. Băncile care se încadrează în criteriile stabilite urmează să semneze convenţii de garantare cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, iar programul se va derula începând cu jumătatea acestei luni. Foarte multe nemulţumiri au apărut deja, analiştii susţinând că programul are numeroase sincope, obiectivul său social fiind în pericol din cauza procentului mic de potenţiali beneficiari care se încadrează în condiţiile impuse de stat.

Cele 20 de bănci care şi-au depus ofertele (BCR, BRD, Raiffeisen, CEC Bank, Alpha Bank, Volksbank, Banca Transilvania, Bancpost, Banca Româneasca, Piraeus Bank, Leumi Bank, ATE Bank, Intesa San Paolo Bank, Credit Europe, OTP Bank, Unicredit, ING, Emporiki, Millenium Bank, Garanti Bank) aşteaptă astăzi anunţul de „calificare“ din partea Executivului, înainte ca Programul „Prima Casă“ să debuteze, efectiv, peste o săptămână. De asemenea, MFP va comunica public şi volumul alocat pro-rata fiecărei bănci pentru încadrarea în plafonul de un miliard de euro stabilit pentru anul 2009.

Persoanele interesate de contractarea unui astfel de credit vor trebui să achite un avans de 5% din preţul de achiziţie, dacă acesta nu depăşeşte 60.000 de euro.

Băncile care dau credite ipotecare prin Programul „Prima Casă“ pot aplica o marjă de maximum 4% pe an peste dobânda EURIBOR la trei luni, în cazul creditelor în euro, respectiv cel mult 2,5% pe an peste dobânda ROBOR la trei luni la creditele în lei.

Posesia unei optimi din casa bunicilor te elimină din „Prima Casă“

Programul „Prima Casă“ îşi demonstrează, chiar înainte de a demara, hibele, susţin unii analişti financiari. Pe de o parte, un portal cu informaţii financiare dezvăluie o situaţie aberantă semnalată de proprii cititori şi care îi face să treacă în categoria persoanele neeligibile. Astfel, cei care deţin, în urma unei moşteniri, „chiar şi 1/8 dintr-o casă bătrânească la ţară nu sunt eligibili pentru a beneficia de facilitatea Guvernului“, conform normelor de aplicare a programului. Potrivit analistului, nici unul dintre fraţii care deţin, în coproprietate, un imobil, chiar şi în urma unei moşteniri, nu va putea beneficia de program. Ordonanţa nu prevede ce înseamnă în comun, nu impune o valoare maximă a imobilului sau un număr de metri pătraţi locuibili pe care solicitantul să îi poată deţine şi, totuşi, să beneficieze de „Prima Casă“, arată conso.ro.

Pe de altă parte, analiştii susţin necesitatea stabilirii unor reguli mult mai clare în vederea derulării programului în ansamblu, una dintre acestea fiind stabilirea numărului maxim de bănci la care un solicitant să aibă dreptul să-şi depună dosarul, fiind de aşteptat ca potenţialii beneficiari să acceseze oferte de la mai multe instituţii bancare, pentru a avea certitudinea că vor obţine finanţarea.

De asemenea, analiştii financiari cred că se impune crearea unui mecanism eficient de control privind respectarea criteriilor de eligibilitate de către solicitanţi, aceştia din urmă fiind puşi în situaţia de a declara că nu deţin o proprietate în conformitate cu prevederile legii.

Cei care vor da declaraţii false în faţa notarului şi vor fi descoperiţi în urma controalelor se pot alege cu dosare penale pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii şi pot fi sancţionaţi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală cuprinsă între 500 şi 30.000 de lei.

Fără case în regie proprie

„Prima Casa“ s-a extins şi pentru cei care doresc să îşi construiască o locuinţă sau să achiziţioneze un imobil nefinalizat. Potrivit legislaţiei, însă, nu se poate lucra în regie proprie, ci cu ajutorul unei firme specializate, Guvernul acordând garanţii şi pentru creditele ce au drept destinaţie construcţia unei locuinţe sau achiziţionarea uneia „la roşu“, ce urmează a fi finalizată.

Finanţarea de la bancă şi garantarea statului se vor acorda însă doar în momentul în care locuinţa va fi finalizată, construcţia neputându-se „întinde“ pe o perioadă mai mare de 18 luni. Conform ministrului de Finanţe, Gheorghe Pogea, s-a ales acest interval „pentru a accelera ritmul construcţiilor şi a impune o anumită productivitate celor care doresc să beneficieze de avantajele Programului «Prima Cas㻓.

Foarte puţine persoane au însă posibilitatea ca, pe parcursul realizării lucrărilor, să facă plăţile intermediare către constructori, soluţia reprezentând-o achiziţia unui imobil în curs de finalizare de la un dezvoltator imobiliar. „În această a doua etapă la nivelul construcţiilor «în roşu» sau al construcţiilor noi, va trebui să fie implicaţi şi constructorii, care vor obţine finanţare de la bănci, dar vor avea certitudinea ca, în baza acestor antecontracte, vor putea vinde imobilele“, a menţionat ministrul Pogea.

Rău-platnicii, la mâna băncilor

Programul „Prima Casă“ nu impune un venit minim pentru cei care doresc să obţină un credit ipotecar, acesta depinzând însă foarte mult de valoarea imobilului ce se doreşte a fi cumpărat. Suma maximă însă ce poate fi împrumutată nu poate depăşi 57.000 de euro, pentru aceasta clienţii trebuie să dispună de un venit familial minim de 3.000 de lei şi fără alte angajamente de plată. De asemenea, trebuie să se ţină cont de nivelul maxim de îndatorare acceptat de bănci, de durata de rambursare impusă de maximum 30 de ani, de moneda în care se va derula creditul, tipul creditului şi rata dobânzii, care nu trebuie să fie mai mare de 5%.

Persoanele care figurează ca restanţieri la Biroul de Credit ar putea fi acceptate în program, fiecare bancă având politica proprie de acordare a creditelor, legea neimpunând nici o condiţie din acest punct de vedere. Cu toate acestea, analiştii financiari susţin că rău-platnicii, care figurează cu datorii nerambursate pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, au mai puţine şanse să fie acceptaţi chiar şi în cadrul acestui program.

Poate solicita un împrumut, în cadrul programului, orice persoană care nu deţine o locuinţă în proprietate la data intrării în vigoare a ordonanţei privind programul guvernamental, respectiv 4 iunie, să nu aibă un credit ipotecar în derulare şi să aibă un avans minim de 5% din preţul de achiziţie al locuinţei, adică 3.000 de euro, dacă se doreşte garantarea unei locuinţe de 60.000 de euro.

Prin Programul „Prima Casă“ se va putea achiziţiona atât o locuinţă finalizată, cât şi una ce urmează să se construiască sau aflată în fază de construcţie.

Câţi români cred că ar beneficia de program

Doar 3,26% dintre români au veniturile necesare pentru obţinerea unui credit imobiliar în cadrul noului program lansat de Guvern, „Prima casă“, relevă un sondaj efectuat de site-ul „Myjob“. Peste o treime dintre participanţii la sondaj - 33,52% - declară că nu au un salariu atât de mare încât să beneficieze de „Prima casă“, iar 11,13% nu vor accesa programul pentru că nu au siguranţa jobului actual. Doar 1,29% contează pe o mărire de salariu pentru a-şi putea cumpăra o locuinţă în acest fel, în timp ce 4% declară că numai împreună cu partenerul de viaţă se încadrează în condiţiile impuse de statul român şi băncile partenere. Totodată, 46,8% dintre respondenţi au declarat că sunt nevoiţi să-şi schimbe actualul job şi caută un loc de muncă. Sondajul a fost efectuat online, la nivel naţional, în perioada 24-29 iunie 2009, pe un eşantion reprezentativ de peste 2.700 de respondenţi. Dintre aceştia, 44% au declarat studii superioare şi postuniversitare şi alţi 23% au absolvit o formă de învăţământ postliceală.

Românii, un popor de proprietari

Potrivit unui raport realizat de Biroul comunitar de statistică, Eurostat, 96% dintre români deţin în proprietate o locuinţă, România fiind statul UE cu cel mai mare număr de proprietari de locuinţe raportat la totalul populaţiei.

Media europeană este de 65%, ţara noastră fiind urmată în top de Lituania şi Slovacia, cu 89%, şi de Ungaria, cu 87%.

La polul opus se află state din vestul Europei, precum Germania, unde doar 46% dintre locuitori sunt proprietari de locuinţe, Austria, cu 52%, sau Olanda, cu 56%.

La aceastăsituaţie s-a ajuns, scriu jurnaliştii de la „Deutsche Welle“, din cauza unor legi date de statul român după anul de graţie 1989. Astfel, imediat după căderea comunismului, guvernul FSN a dat o lege prin care toţi cei care locuiau cu chirie în apartamentele construite de statul comunist să poată să le cumpere, la preţuri modice.

„Al doilea val de proprietari a apărut în urma altei legi, aceea privind statutul juridic al caselor naţionalizate“, prin legea respectivă majoritatea chiriaşilor din casele naţionalizate au putut să cumpere apartamentele sau casele în care locuiau cu chirie la preţuri derizorii, şi chiar în mai multe rate, subliniază „Deutsche Welle“. Mai mult, au fost cazuri când proprietarii de drept, care şi-au recuperat în Justiţie casele, pentru a putea intra efectiv în folosinţa lor, au fost obligaţi să le cumpere chiriaşilor protejaţi de lege apartamente, pe care aceştia puteau să le refuze dacă nu le erau pe plac.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!