Oltenia
Cateheză despre Schitul Prodromu la Biserica „Ziua Crucii” din Craiova

Cateheză despre Schitul Prodromu la Biserica „Ziua Crucii” din Craiova

Membrii Grupului catehetic „Sfântul Ambrozie cel Mare” al Parohiei Rovine, din Protopopiatul Craiova Nord, municipiul Craiova, au participat săptămâna aceasta la o nouă întâlnire tematică, coordonată de pr. paroh Marius Bârlădeanu. Activitatea s-a desfăşurat în biserica cu hramurile „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” şi „Ziua Crucii” din Craiova şi a avut ca temă „Istoria, tradiţia şi moştenirea ortodoxă a Schitului Românesc Prodromu”. „Schitul Românesc Prodromu de la Sfântul Munte Athos este atestat încă din sec. al XIX-lea, când vlahii ajungeau cu turmele lor până pe coastele Muntelui Athos, iar Mănăstirea Cutlumuș - rectitorită de voievodul Nicolae Alexandru Basarab în jurul anului 1360 și numărând foarte mulți monahi de origine română, a fost supranumită multă vreme „Marea Lavră a Țării Românești”. Trebuie să fie vorba - după cum spune (și) scriitorul Răzvan Codrescu - într-un articol, mai degrabă, sau de vitregia istoriei (care i-a împiedicat pe români să se unească într-un singur stat puternic și într-o singură biserică autonomă), sau de o anume măsură (discreție) a manifestărilor noastre în lume (care, de pildă, pe plan religios, ne-a făcut să nu avem în calendar, până în sec. XX, sfinți canonizați de noi înșine, deși toată istoria noastră este presărată cu mari trăitori și martiri ai dreptei credințe)... Monahii români, venind la Muntele Athos pentru o mai înaltă viețuire duhovnicească, au ajuns în chip firesc și la Vigla. În jurul anului 1750, câțiva monahi români, sub povățuirea duhovnicească a ieromonahului Macarie, sihăstreau la Paraclisul `Sfântul Ioan Botezătorul~, de la care mai apoi schitul și-a luat numele”, a spus pr. Bârlădeanu. 


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!