Analiză
Ce schimbări aduce noua Lege a Sănătăţii

Ce schimbări aduce noua Lege a Sănătăţii

Otilia Bălinişteanu, 08 Ianuarie 2012

Declararea de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anului 2012 drept Anul omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor coincide cu un an crucial pentru reforma sistemului sanitar românesc, proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate aflându-se deja în dezbatere publică. Actul normativ aduce modificări semnificative, printre cele mai importante numărându-se apariţia caselor de asigurări de sănătate private şi posibilitatea spitalelor de a se organiza ca unităţi cu statut de fundaţie sau chiar de societate comercială.

La sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, Ministerul Sănătăţii (MS) anunţa publicarea, spre dezbatere publică, a noii Legi a Sănătăţii. Potrivit notei de fundamentare, aceasta a fost întocmită pe baza recomandărilor cuprinse în Raportul Comisiei prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul sănătăţii publice din România, publicat în 2008, dar şi a propunerilor înaintate de factorii implicaţi în sistemul public de sănătate. Proiectul de lege va rămâne pe site-ul MS până pe 28 ianuarie, perioadă în care se aşteaptă în continuare propuneri, sugestii sau amendamente. Totodată, reprezentanţii MS au iniţiat o serie de consultări pe tema noii legislaţii din sistemul sanitar, prima întâlnire în acest sens având deja loc pe 5 ianuarie, la Academia de Ştiinţe Medicale. Aceste consultări vor continua până la jumătatea lunii februarie, cu reprezentanţi ai Colegiului Medicilor din România, ai Colegiului Medicilor Dentişti din România, ai Colegiului Farmaciştilor din România, ai Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor, ai Asociaţiei spitalelor, ai confederaţiilor patronale şi sindicale, ai Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România, ai asociaţiilor reprezentative ale pacienţilor, precum şi cu factorii decizionali ce urmează a fi implicaţi în aplicarea noii legi.

Postat pe site-ul MS, la secţiunea "Transparenţă decizională", actul normativ propune o serie de modificări semnificative pentru sistemul sanitar, printre cele mai importante numărându-se interpunerea între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi furnizorii de servicii medicale a unei verigi suplimentare, reprezentată de casele de asigurări de sănătate private. "Practic, o schimbare esenţială în sistem va fi legată de interpunerea între CNAS şi furnizorii de servicii medicale a unei verigi suplimentare, reprezentate de casele de asigurări private, care va aduce elemente de competitivitate şi eficienţă în gestionarea fondurilor şi care va stimula inclusiv creşterea calităţii serviciilor medicale pentru a atrage cât mai mulţi asiguraţi", a declarat ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli.

De asemenea, proiectul creează cadrul legislativ care să permită autorităţilor locale să poată angaja în mod direct un medic, în zonele în care există dificultăţi în acordarea asistenţei medicale. Acesta va fi sprijinit de o echipă multidisciplinară, al cărei nucleu de bază va fi format din asistenţi comunitari şi mediatori sanitari.

Modificări importante survin şi în privinţa utilizării resurselor în zona medicamentului, dar şi a calităţii serviciilor medicale. În acest sens, se propune crearea unei agenţii pentru informaţii şi calitate în sănătate (ANCIS), ca o structură în coordonarea MS.

Un al doilea nivel la care sunt propuse modificări legislative semnificative este cel al sectorului spitalicesc, unităţile medicale cu paturi având posibilitatea de a se organiza ca unităţi cu statut de fundaţie sau chiar de societate comercială. În cele ce urmează vă vom prezenta câteva dintre cele mai importante modificări pe care noua Lege a Sănătăţii urmează să le producă în sistemul sanitar românesc:

Casele judeţene de asigurări de sănătate, înlocuite cu case private

Potrivit notei de fundamentare a legii, în domeniul asigurărilor de sănătate se va păstra actualul sistem de colectare, nemodificat ca valoare, însă cu reducerea numărului celor care sunt scutiţi de la plata contribuţiei şi schimbarea completă a modului de alocare şi gestionare a acestor fonduri, prin introducerea caselor de asigurări de sănătate private în locul actualelor case judeţene. Practic, modificarea esenţială în sistem este legată de interpunerea între CNAS şi furnizorii de servicii medicale a unei verigi suplimentare, reprezentată de casele de asigurări private, care vor trebui să aducă elementele de competitivitate şi eficienţă în gestionarea fondurilor şi să stimuleze inclusiv creşterea calităţii serviciilor medicale, pentru a atrage cât mai mulţi asiguraţi, fără să se modifice esenţial modul de colectare sau contribuţiile plătite de asiguraţi. CNAS va funcţiona în continuare, având rol de reglementare şi control, dar şi de distribuţie şi redistribuţie a veniturilor între casele private, în funcţie de numărul de asiguraţi. "Contribuţia la sănătate rămâne neschimbată - 10% angajat şi angajator, la fel şi pentru pensionari. Totuşi, lista privind categoriile exceptate va fi reconfigurată, dar încă sunt discuţii privind acest aspect", a declarat la sfârşitul lunii decembrie Lucian Duţă, preşedintele CNAS.

Proiectul mai prevede că între CNAS şi asigurătorii de sănătate vor fi încheiate contracte de tip civil, care reglementează condiţiile de alocare a sumelor de către CNAS şi condiţiile acordării serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale din pachetul de bază pentru asiguraţi. La rândul lor, asigurătorii de sănătate vor încheia în mod nediscriminatoriu contracte de asigurări sociale de sănătate cu asiguraţii din sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, asigurătorii neavând dreptul să rezilieze contractele încheiate cu asiguraţii.

Spitale cu statut de fundaţie sau de societate comercială

Proiectul prevede că, prin modificarea formei de organizare, spitalele vor putea obţine statut de fundaţie sau chiar de societate comercială, pentru a atrage resurse. În cazul societăţii comerciale, fondatorul sau acţionarul unic ar fi administratorul actual al spitalului, care, în majoritatea cazurilor, este administraţia publică locală. "Această modificare simplă, combinată şi cu modificarea sistemului de asigurări, ar schimba masiv modul de operare al spitalelor, inclusiv prin posibilitatea de a accesa fonduri din piaţa financiară privată", se arată în nota de fundamentare a noii Legi a Sănătăţii. Noua structură ar permite o mai mare libertate de acţiune echipei manageriale la toate nivelurile, de la personal, inclusiv salarizarea diferenţiată, până la structură şi dotare, menţinând însă proprietatea la nivelul instituţiilor publice. De asemenea, vor putea fi atrase mult mai uşor fonduri suplimentare de către acele spitale care prezintă planuri de dezvoltare viabile economic, inclusiv prin accesarea de împrumuturi bancare sau prin comasarea resurselor mai multor instituţii sanitare. Totodată, spitalele pot să se asocieze sau să se unească între ele, pot să încheie contracte de furnizare de servicii cu unul sau mai mulţi asigurători de sănătate, dar şi contracte de colaborare pentru servicii de sănătate cu alţi furnizori, inclusiv din asistenţa medicală primară şi ambulatorie.

Managementul bolilor cronice

Un aspect important prevăzut în noua lege vizează managementul integrat al bolilor cronice. Este vorba de bolile cronice simple, cum ar fi bronşita cronică, astmul bronşic, insuficienţa cardiacă, glaucom, sau speciale (diabet, cancer), boli psihice (demenţa Alzheimer sau psihozele). Potrivit preşedintelui CNAS, Lucian Duţă, pentru aceste suferinţe va exista un model nou integrat de servicii, care asigură nu numai tratamentul medicamentos, dar şi celelalte servicii de diagnostic, tratament şi monitorizare, prin crearea unor grupuri de practică, ceea ce presupune conlucrare între medicii de familie, medicii specialişti, asistente medicale dedicate şi alte categorii de personal implicat în îngrijire. Noul model de servicii va avea ca obiectiv realizarea unor scheme de tratament, respectarea schemelor de îngrijire, reducerea numărului de complicaţii şi ameliorarea evoluţiei bolii.

Reglementări privind actele de malpraxis

O secţiune importantă a noii legi face referire la reglementarea şi răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale şi farmaceutice. Astfel, este stabilit cadrul legal privind malpraxisul, definit ca fiind "eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare sau farmaceutice". Practic, medicul sau farmacistul este obligat să comunice orice informaţie solicitată de o persoană care se consideră victima unui act de malpraxis, dar şi de a încheia o asigurare de malpraxis medical.

În plus, la nivelul structurilor teritoriale ale organizaţiilor profesionale (Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciştilor etc.) se vor constitui comisii de monitorizare şi competenţă profesională, care vor avea ca atribuţii principale atât stabilirea existenţei sau inexistenţei unui caz de malpraxis, cât şi facilitatea soluţionării amiabile a conflictelor dintre pacienţi şi personalul medical, furnizorul de produse şi servicii medicale, sanitare sau farmaceutice.

Totodată, proiectul de lege prevede că omisiunea încheierii de către medici sau furnizorii de servicii medicale sau farmaceutice a asigurării de malpraxis medical sau asigurarea sub limita legală constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu suspendarea dreptului de practică sau, după caz, cu suspendarea autorizaţiei de funcţionare.

Interzis refuzul de a trata un pacient pe criterii de discriminare etnică sau religioasă

O altă prevedere importantă se referă la obligativitatea medicului, medicului dentist, asistentului medical sau moaşei de a acorda asistenţă medicală sau îngrijiri de sănătate unei persoane, dacă au acceptat-o în prealabil ca pacient, însă, totodată, niciunul dintre aceştia nu poate refuza să acorde asistenţă medicală sau îngrijiri de sănătate pe criterii etnice, religioase şi de orientare sexuală sau pe alte criterii de discriminare interzise prin lege. De asemenea, medicul, medicul dentist, asistentul medical sau moaşa sunt obligaţi să accepte pacientul în situaţii de urgenţă, când lipsa asistenţei medicale poate pune în pericol, în mod grav şi ireversibil, sănătatea sau viaţa acestuia.

Proiectul de lege mai prevede că medicul, asistentul sau moaşa pot întrerupe relaţia cu cel acceptat ca pacient după vindecarea bolii acestuia sau dacă bolnavul vrea acest lucru. De asemenea, medicul poate întrerupe relaţia cu pacientul atunci când acesta este trimis altui medic, furnizând toate datele medicale obţinute, care justifică asistenţa altui medic cu competenţe sporite, sau dacă pacientul manifestă o atitudine ostilă sau ireverenţioasă faţă de medic.

Potrivit proiectului, medicul trebuie să notifice pacientului că doreşte să încheie relaţia cu cel puţin cinci zile înainte, pentru ca acesta să găsească o alternativă, exceptând situaţia în care acest fapt pune în pericol starea sănătăţii pacientului.

Prevederi privind prelevarea de organe pentru transplant

Noul act normativ stabileşte cadrul legal privind activitatea de donare şi prelevarea de organe. Astfel, fiecare persoană îşi poate exprima acordul sau dezacordul informat privind donarea onorifică de organe, celule şi ţesuturi în vederea transplantului, acesta fiind înscris într-un Registru naţional al donatorilor. Pot fi prelevate organe pentru transplant de la donatori decedaţi, care şi-au exprimat consimţământul în timpul vieţii, printr-un act notarial, şi sunt înregistraţi în Registrul naţional al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule. În lipsa acordului exprimat în timpul vieţii, prelevarea de organe, ţesuturi sau celule de la o persoană decedată poate fi făcută numai cu consimţământul scris al cel puţin unuia dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor.

Primul ajutor, acordat de orice furnizor omologat

În proiectul noii Legi a Sănătăţii se păstrează actuala organizare a sistemului de urgenţă, introducându-se şi posibilitatea acordării acestor servicii de către orice furnizor care este omologat, în scopul diversificării surselor de finanţare. Astfel, primul ajutor de bază, fără echipamente specifice, poate fi acordat de orice persoană instruită în acest sens sau de persoane fără instruire prealabilă, care acţionează la indicaţiile personalului specializat din cadrul dispeceratelor medicale de urgenţă sau serviciilor de urgenţă prespitalicească de tip SMURD şi serviciului de ambulanţă, având ca scop prevenirea complicaţiilor şi salvarea vieţii până la sosirea unui echipaj de intervenţie, se arată în proiectul de act normativ.

Cardul naţional de sănătate

Cardul naţional de sănătate, care urmează să conţină toate informaţiile privind calitatea de asigurat, date medicale precum grupa de sânge, predispoziţia la alergii sau avizul pentru donarea de organe, este cuprins şi în proiectul noii Legii a Sănătăţii.

Acesta va conţine, pe lângă numele şi prenumele asiguratului, un număr de identificare, altul decât codul numeric personal, un cip pe care vor fi trecute şi alte date medicale, cum ar fi grupa de sânge, dacă respectiva persoană este alergică sau dacă ia medicamente anticoagulante. Posesorul cardului va trebui să prezinte actul la doctor, la spital sau la farmacie, iar toate serviciile medicale vor fi înregistrate în sistemul informatic al casei de asigurări. Datele personale vor fi luate de la evidenţa populaţiei, iar cele medicale de la doctori. Identificarea pacientului se va face pe baza amprentei digitale, iar pe card va exista un device, urmând ca pacientul să se autentifice cu amprenta. Dacă asiguratul este reticent, atunci va putea folosi şi un cod PIN.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!