Banat
Cel mai important reper cultural pentru timișoreni

Cel mai important reper cultural pentru timișoreni

Răzvan Fibișan, 11 Ianuarie 2017

Bogata tradiţie culturală acumulată conferă Timişoarei o identitate proprie şi un grad de civilizaţie ce face ca aceasta să aparţină nemijlocit spaţiului cultural european. Este cunoscut faptul că Timişoara constituie un model de convieţuire armonioasă între numeroasele grupuri culturale, dobândind astfel un important caracter multicultural, ce face din oraşul de pe Bega unul dintre polurile culturale cele mai importante din ţară.

Conform unui studiu realizat de Asociaţia „Timişoara Capitală Culturală 2021”, în viziunea locuitorilor orașului Timișoara, cel mai important reper cultural din oraș îl reprezintă Catedrala Mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi”. Astfel, acest simbol al orașului și al Banatului este considerat de către 25,7% din respondenți și construcția reprezentativă pentru actul cultural. Situată în centrul geometric al orașului, la interferența celor mai importante artere, acest monument emblematic impresionează prin specificul lui arhitectural, dar și prin dimensiunile impozante.

Construcția are o lungime de 63 m și o lățime de 32 m. Dintre cele 11 turle, turla principală are o înălțime de aproape 84 m. Edificiul a fost construit în anii 1936-1940, după planul arhitectului Ioan Traianescu, fiind declarat monument de artă pentru arhitectura, pictura și sculptura lui. Un profund accent cultural îl dă și faptul că la subsolul Catedralei Mitropolitane se află Galeria de Artă Sacră a Arhiepiscopiei Timişoarei. Această colecţie de artă bisericească veche cuprinde obiecte de interes istoric şi documentar, artistic şi cultural atât cu scopul de a le conserva, cât şi pentru a le expune celor interesați de a cunoaşte trecutul acestei părți de țară. Patrimoniul de artă bisericească cuprinde aproape 1.000 de piese, printre care un lapidariu cu cruci de morminte din piatră, un însemnat număr de icoane pe lemn, pe sticlă şi pânză, obiecte de cult brodate, sculptate sau lucrate în metal şi un important fond de carte veche religioasă. Toate provin din biserici bănăţene şi datează din secolele XIV, XVI, XVII şi XIX. Documente de netăgăduită însemnătate istorică, ele exprimă nivelul cultural din Banat, evidenţiind în acelaşi timp devoțiunea și sensibilitatea pentru frumos a credincioşilor bănățeni.

Al doilea reper cultural îl constituie Opera Națională Română Timișoara (20,1%), urmată de Piaţa Unirii (9,8%), zona centrală a municipiului (8%) şi Teatrul Naţional (4,3%).

Instituții culturale din Timișoara

Redăm mai jos câteva instituţii şi asociaţii culturale ce definesc conţinutul vieţii culturale timişorene.

Opera Naţională Română Timişoara, înfiinţată în 1946, dezvoltă un repertoriu liric clasic adresându-se unui public specializat. Prin turneele realizate an de an în străinătate, ea devine un purtător al imaginii culturale a oraşului Timişoara. Spectacolele au loc în clădirea operei (Palatul Culturii), sala de spectacole, renumită pentru arhitectura sa, având o capacitate de 600 de locuri. De un renume deosebit se bucură în fiecare an Festivalul de Operă şi Operetă ce se desfăşoară în aer liber, în Parcul Rozelor, la sfârşitul lunii august.

O altă instituţie culturală de prestigiu este, fără îndoială, Filarmonica „Banatul” Timişoara. Înfiinţată în 1947 și continuatoare a tradiţiei muzicale locale, ea devine un mesager al culturii timişorene, utilizând în acest demers limbajul comun al muzicii. Filarmonica din Timișoara organizează, pe lângă stagiunea muzicală, diverse evenimente şi festivaluri de succes, cum ar fi: Festivalul Internaţional „Timişoara Muzicală” (cel mai longeviv festival cultural timişorean, care a debutat în 1968), Zilele Muzicii de Orgă din Banat Timorgelfest (în colaborare cu Facultatea de Muzică a Universităţii de Vest din Timişoara), Zilele Muzicii Sacre, Concursul Internaţional de Flaut, Gala de Blues-Jazz KAMO Zilele muzicale „Enescu-Bartok”. Acestea sunt doar câteva mărturii ale dimensiunii ofertei culturale a acestei instituţii.

Casa de Cultură a Municipiului Timişoara ocupă un loc aparte în oferta culturală a Timişoarei. În domeniul muzical, formaţii artistice de amatori, precum Ansamblul folcloric „Timişul”, Ansamblul de cântece și dansuri populare maghiare „Ezsterlanc”, Corala feminină „Carmina Dacica”, Fanfara „Timișoara Big Band”, au dus faima acestor meleaguri, câştigând un remarcabil prestigiu atât pentru activitatea lor, cât şi pentru oraşul Timişoara. Casa de Cultură a Municipiului Timişoara organizează anual în luna iunie „Festivalul Inimilor”, la care participă numeroase formaţii folclorice atât din Europa, cât şi din întreaga lume, oferind astfel publicului spectator posibilitatea cunoaşterii tradiţiilor folclorice ale ţărilor participante.

O altă clădire iconică pentru oraş, cu un profund rol cultural, este Muzeul de Artă Timişoara, găzduit de Palatul Baroc. Acesta dispune de o colecţie valoroasă de artă românească şi europeană: lucrări de artă italiană din secolele XV-XVII ale şcolilor veneţiene, florentine şi romane, o colecţie de grafică de o mare valoare şi importanţă la nivel european.

Muzeul Satului Bănăţean este conceput ca un sat tradiţional bănăţean, pe modelul muzeului viu, fiind o rezervaţie de arhitectură etnografică în aer liber, aflată în Pădurea Verde. Acesta cuprinde gospodării ţărăneşti aparţinând diverselor etnii din Banat, clădiri cu funcţie socială ale satului tradiţional (primărie, şcoală, biserică), instalaţii tehnice şi ateliere. Printre cele mai importante proiecte ale muzeului din ultimul timp se remarcă Festivalul Etniilor şi Muzeul Viu al Satului Bănăţean, Csongrad - Timiş, Tradiţie şi Multiculturalitate, care presupune expunerea condiţiilor de viaţă ale satului bănăţean din secolul al XIX-lea, prin construirea unor case tradiţionale, replici ale unor gospodării autentice, aparţinând diferitelor etnii din regiune.

Nu în ultimul rând, amintim de Asociaţia „Timişoara Capitală Culturală 2021”, care s-a înfiinţat la sfârşitul anului 2011, având ca scop pregătirea şi susţinerea candidaturii orașului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021. Membrii asociaţiei sunt organizaţii neguvernamentale, administraţia publică locală şi regională, instituţii de cultură, asociații artistice, reprezentanţi ai mediului economic, universitar şi cultural.

Toate instituțiile și asociațiile culturale din orașul de pe Bega au făcut ca, în 16 septembrie 2016, Timişoara să fie desemnată Capitala Europeană a Culturii în anul 2021, de către un juriu internaţional delegat de Uniunea Europeană. Dosarul candidaturii a avut la bază proiectul „Shine your light/ Light up your city” („Luminează oraşul prin tine!”), o „călătorie culturală” care va pune în evidenţă multiculturalitatea, bogăţia, educaţia, dar şi diversitatea şi similarităţile culturii europene.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!