Banat
Cerc pastoral-misionar la Reșița

Cerc pastoral-misionar la Reșița

Pr. Emil Crăciun, 25 August 2018

Preoții Cercului pastoral-misionar Reșița-Nord, Protopopiatul Reșița, s-au întrunit marți, 21 august, în biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Parohia Soceni în şedinţă. Întrunirea a debutat cu slujba Vecer­niei, după care au urmat dezbaterile propriu-zise. La eveniment a participat şi protopopul Reşiţei, părintele Gheorghe Șuveți.

La slujba din biserica parohială au participat numeroşi credincioşi din localitate, impresionaţi de numărul mare de preoţi prezenţi, mulţi dintre ei cântând la strană. Preoții rânduiți la slujire au fost: pr. Constantin Șodâncă, paroh și gazdă a întrunirii preoțești, pr. Cornel Costina de la Parohia „Schimbarea la Față” din Reșița și pr. Romolus Șandru de la Parohia „Sfinţii Apostoli Petru și Pavel” din cartierul reșițean Govândari Reșița.

Partea a doua a întrunirii a avut loc în apropierea bisericii și s-a desfășurat în casa parohială din localitate, unde pr. Petru- Claudiu Ciorogariu, de la Parohia „Sfântul Vasile cel Mare” din Reșița, a prezentat referatul cu titlul: „Episcopia Caransebe­șului și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”. În cadrul referatului, părintele a arătat că la Alba Iulia s-a constituit Marele Sfat Națio­nal Român, în care Banatul a avut 44 de membri. Din Episcopia Caransebeșului, pe lângă Episcopul Caransebeșului Elie Miron Cristea, membrii clerici au fost: protopopul Andrei Ghidiu, dr. Petru Barbu, Avram Corcea din Coștei, dr. Cornel Corneanu, dr. Avram Imbroane din Lugoj, Ioanichie Neagoe din Petrovaselo și dr. Ioan Roșiu din Ghilad. Prin prezența numeroasă a clericilor, contribuția Bisericii la realizarea Marii Uniri a fost deosebită. Biserica a avut ca reprezentanți 5 episcopi (orto­docși și greco-catolici), 4 vicari episcopali, 10 delegați ai consistoriilor ortodoxe și greco- catolice, 129 de protopopi, câte un profesor și doi elevi ca reprezen­tanți ai institutelor teologice și pedagogice și numeroși preoți aleși ca delegați în circumscripțiile electorale. La aceștia se adaugă și preoții care au condus grupuri de credincioși la marele eveniment al Unirii. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a avut urmări pozitive pentru noul stat român întregit și pentru Biserica Ortodoxă Română. La 18/31 decembrie 1919, în scaunul vacant de Mitropolit primat al României a fost ales Episcopul Caransebeșului, Elie Miron Cristea, care în anul 1925 a devenit primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, urmând apoi desfășurarea procesului de organizare unitară a Bisericii din întreaga Românie.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!