Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Cine va locui la Casa Albă?

Cine va locui la Casa Albă?

Un articol de: Oana Nistor - 11 Martie 2008

▲ Cursa pentru nominalizarea unui democrat în alegerile prezidenţiale din SUA continuă, nici unul dintre cei doi competitori, Hillary Clinton şi Barack Obama, neluând un avans care să-i asigure un sprijin suficient al delegaţilor ▲ Câştigarea statelor Texas şi Ohio au resuscitat campania fostei prime doamne a Americii, deznodământul fiind amânat, cel mai probabil, pentru luna august ▲ În acest moment, potrivit Associated Press, Obama conduce cu 1.578 de delegaţi, faţă de 1.468, câţi are Clinton ▲ Pentru a câştiga nominalizarea Partidului Democrat, candidatul trebuie să obţină acceptul a minim 2.025 de delegaţi ▲

Voturile continuă să fie împărţite „frăţeşte“ între Hillary Clinton şi Barack Obama, alegerile din Texas şi Ohio, câştigate de fosta primă doamnă a Americii, contribuind din plin la relansarea luptei pentru nominalizarea în alegerile prezidenţiale din această toamnă. Dacă Partidul Republican şi-a desemnat deja candidatul pentru Casa Albă, în persoana lui John McCain, în sânul democraţilor lupta devine tot mai acerbă, deznodământul fiind departe.

Potrivit comentatorilor de peste Ocean, nu se poate şti învingătorul până când statele mari nu decid în favoarea unuia sau altuia.

La Convenţia Naţională a Partidului Democrat, statul Mississippi va trimite nu mai puţin de 33 de delegaţi, Barack Obama fiind favorit în acest stat, unde alegerile au avut loc ieri.

Urmează ca Indiana şi Carolina de Nord (187 de delegaţi) să decidă pe 6 mai, Kentucky şi Oregon pe 20 mai (103 delegaţi) şi Puerto Rico pe 7 iunie (55 de delegaţi).

Următorul stat important care va vota este Pennsylvania, pe 11 aprilie. Acesta este unul dintre ultimele mari state din punctul de vedere al numărului de delegaţi (158). După Pennsylvania, mai rămân 611 delegaţi, care trebuie câştigaţi în alegerile primare.

Câştigarea alegerilor preliminare din aceste state va aduce lui Obama sau lui Hillary 2.025 de delegaţi, numărul necesar pentru a obţine candidatura, care va fi confirmată apoi la Convenţia Partidului Democrat de la sfârşitul lunii august.

Deşi uşor devansată de contracandidatul său, Hillary Clinton a anunţat că nu va ceda până în ultima clipă, amintind aici că soţul său a primit nominalizarea partidului abia în luna iunie (1992).

De cealaltă parte, Barack Obama susţine că are, în acest moment, un avans de 100 de delegaţi.

„Super-delegaţii“ vor decide între Obama şi Clinton

Delegaţii prezenţi la Convenţia Partidului Democrat de la finele lunii august au primit „impulsuri“ diferite de la cei doi competitori: Hillary Clinton îi îndeamnă să voteze „pentru persoana pe care o consideră ei, ca indivizi, potrivită pentru poziţia de preşedinte“, în contradicţie cu echipa lui Obama, care susţine că votul delegaţilor ar trebui să reflecte „felul în care a votat districtul sau statul din care provin“.

Un cuvânt de spus îl vor avea oficialităţile de partid, aşa-numiţii „super-delegaţi“, în număr de aproximativ 800, care vor vota şi ei alături de delegaţii din cele 50 de state americane. Printre cei 800 de „super-delegaţi“ se numără oficialităţi de partid, membri ai congresului şi guvernatori democraţi care au un statut special. Aceştia nu sunt angajaţi să sprijine un anume candidat, ci vor vota „după bunul plac“ la convenţia de nominalizare din august.

În ultimii 20 de ani, „super-delegaţii“ nu au contat prea mult, pentru că exista deja un candidat detaşat categoric, iar convenţia a acţionat doar ca o confirmare, însă în situaţii de genul acesta, când Clinton şi Obama se află practic umăr la umăr, fiecare vot contează. Potrivit presei americane, Hillary Clinton a început cursa ca favorită a „super-delegaţilor“, un mare număr dintre ei declarându-şi sprijinul pentru fosta primă doamnă a Americii, însă, în ultima vreme, tot mai mulţi delegaţi şi-au exprimat sprijinul pentru Obama.

Un preşedinte de culoare sau o femeie la Casa Albă?

Pentru prima oară în istoria Statelor Unite ale Americii, o femeie este creditată cu şanse de a ocupa fotoliul de la Casa Albă, acelaşi lucru putând fi afirmat şi despre Barack Obama, singurul senator de culoare din SUA. Mulţi americani văd în Obama preşedintele capabil să reunifice o naţiune profund divizată de războiul din Irak.

În cazul lui Hillary Clinton, se discută despre „moştenirea“ politică dobândită de la soţul ei în calitate de fostă primă doamnă, iar lui Barrack Obama i se reproşează lipsa de experienţă politică, o platformă văzută de unii „insuficient de substanţială“ şi un al doilea nume, Hussein, cu o conotaţie negativă în rândul americanilor după momentul 9/11.

Notorietatea lui Hillary Clinton derivă din mariajul cu Bill Clinton, cel de-al 42-lea preşedinte al SUA. Pe site-ul http://www. whitehouse.gov, la secţiunea „istoria primelor doamne“, copilăria lui Hillary Diane Rodham, născută în Illinois, este prezentată ca fiind una „fericită şi disciplinată“, prefigurând succesele din tinereţe, când s-a remarcat ca lider al studenţilor şi membru al National Honor Society, un program care recunoaşte meritele deosebite ale liceenilor americani. Absolventă a prestigioasei universităţi Yale, Clinton a „îmbinat în cei 12 ani de primă doamnă a statului Arkansas familia, dreptul şi serviciul în sprijinul comunităţii“, înfiinţând asociaţii şi participând la diverse acţiuni caritabile. Ca primă doamnă a Americii, Hillary a ieşit în evidenţă în scandalul Lewinski, când, spre uimirea americanilor, şi-a sprijinit soţul. În prezent, Hillary Clinton este senator al statului New York.

Singurul senator de culoare al SUA, Barack Obama, are mari şanse să scrie istoria Statelor Unite şi să devină, în noiembrie, primul preşedinte de culoare. Numele de Hussein şi originea keniană a lui Obama au generat numeroase controverse pentru candidatul susţinător al ideii de schimbare. Absolvent de Harvard, mare amator şi practicant de baschet, Obama a recunoscut că a consumat alcool şi marijuana în tinereţe, şi-a făcut intrarea în politică relativ târziu, în 2004, când, după ce a lucrat în senatul statului Illinois, a obţinut un mandat în senatul Statelor Unite, reprezentând Illinois. În actuala campanie, spre deosebire de Clinton, Obama s-a declarat adeptul unei retrageri americane din Irak, dar şi al unei reforme în sănătate şi energie.

Prerogativele preşedintelui SUA

Şeful statului american ocupă, simultan, funcţiile de preşedintele şi de şef al guvernului Statelor Unite ale Americii, fiind, de asemenea, şi comandantul suprem al forţelor armate. Considerată cea mai puternică persoană a lumii, „liderul lumii libere“ face jocurile şi în interiorul celor mai puternice organizaţii politico-militare din lume: NATO şi ONU.

Primul preşedinte al Statelor Unite ale Americii a fost George Washington, conducând Statele Unite timp de două mandate, din 1789 până în 1797. Actualul preşedinte al SUA, George W. Bush, este al 43-lea preşedinte american, cel de-al doilea mandat încheindu-se la începutul anului 2009.

Alegerile prezidenţiale din Statele Unite 2008 sunt viitoarele alegeri prezidenţiale din SUA şi se vor desfăşura pe 4 noiembrie 2008.

Preşedintele Statelor Unite este ales de un Colegiu Electoral, alcătuit din 538 de electori. Pentru a „se muta“ la Casa Albă, preşedintele are nevoie de 270 de voturi în Colegiul Electoral, în caz contrar, preşedintele va fi ales de Camera Reprezentanţilor, prin votul statelor.

Preşedintele ales în data de 4 noiembrie 2008 va depune jurământul şi îşi va începe mandatul pe data de 20 ianuarie 2009.