Transilvania
Şcoala Naţională de Vară de la Mănăstirea „Buna Vestire” Pătrângeni, Alba

Şcoala Naţională de Vară de la Mănăstirea „Buna Vestire” Pătrângeni, Alba

13 August 2018

Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a vizitat, vineri, 10 august, Mănăstirea „Buna Vestire” de la Pătrângeni, județul Alba, unde a avut loc Școala Națională de Vară organizată de Centrul de Creație și Cercetare Continuă „Sfântul Evanghelist Luca” a Facultății de Teologie Ortodoxă (Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca) în parteneriat cu mănăstirea gazdă. Genericul sub care se desfășoară evenimentul în acest an a fost „România, grădina Maicii Domnului”, cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

Aflat în mijlocul par­ticipanților la tabără, IPS Arhiepiscop Irineu a spus: „Reprezentările iconografice realizate la Mănăstirea Pătrângeni, în Anul Centenar, se concentrează asupra chipului sublim al Maicii Domnului, fiindcă România Mare este grădina ei. Cunoaștem bine că Stăpâna noastră din cer a ocrotit neamul românesc de-a lungul zbuciumatei sale istorii. Găzduind această tabără de creație, Mănăstirea noastră se înnobilează și mai mult. Spun aceasta fiindcă artele frumoase sunt inerente vieții monahale, alături de frumusețea trăirii duhovnicești, care este adevărata filocalie”.

În perioada 31 iulie-12 august s-a desfăşurat a XIII-a ediţie a Şcolii Naţionale de Vară organizată de Centrul de Creaţie şi Cercetare Continuă „Sfântul Evanghelist Luca” din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă UBB Cluj-Napoca, în parteneriat cu Mănăstirea „Buna Vestire” din Pătrângeni, Alba. Tema propusă în anul acesta este „România, grădina Maicii Domnului”.

În program au fost cuprinse excursii documentare, ateliere de iconografie (suport - pânză), pictură de şevalet (pastel, ulei, acril, cărbune, creion), seri duhovnicești și participare la sfintele slujbe, o expoziție prezentată de protos. Spiridon Solomon și lect. univ. dr. Marius Dan Ghenescu, decernarea diplomelor şi a catalogului expoziţional.

„În acest an al Domnului, 2018, dedicat Marii Uniri a celor trei grădini, Transilvania, Ţara Românească şi Moldova, am considerat că este momentul să reflectăm asupra afirmaţiei «România, grădina Maicii Domnului», sub semnul întrebării: Ce a mai rămas din această grădină şi cum putem să o readucem în lumina de odinioară? (…) Pentru a descoperi soluţia mersului înainte a naţiunii, trebuie să recurgem la trecut, reconstituind spiritul frumosului român de odinioară, a cărui socoteală, în tot ceea ce făcea, era pusă sub semnul armoniei cu natura, raportându-se în permanenţă la Cel ce le-a făcut pe toate. Şi noi, artiştii, am coborât în grădina ţăranului român, de unde am cules florile Raiului cusute la ceas de seară pe o pânză albă şi păstrând socoteala specifică, şi anume smerenia, am dobândit bucuria şi curiozitatea de a le reaşeza într-o grădină nouă, resfinţită de roua lacrimilor Maicii Domnului. Florile Raiului ocrotite de suflarea îngerilor nevăzuţi coboară azi din grădinile Eternităţii să ne bucure privirile şi sufletele. (Mircea Micu, „Florile Raiului. Colecţia de cusături româneşti Maria şi Romeo Ionescu”, album editat de Inspectoratul pentru Cultură al Municipiului Bucureşti, 1998)”, după cum a transmis lect. univ. dr. Marius Dan Ghenescu, director de program, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!