Colivă de struguri la moşii Schimbării la Faţă

Oana Rusu, 06 August 2008

În tradiţia populară, sărbătoarea de Obrejenie sau Pobrijenie are loc alături de sărbătoarea ortodoxă a Schimbării la Faţă şi odată cu despărţirea de vară. Acum are loc schimbarea veşmintelor naturii şi pregătirea acesteia de toamnă. Acum se pregătesc păsările migratoare să plece, iar insectele şi târâtoarele îşi caută adăpost în pământ, pentru perioada rece. Denumirile sărbătorii populare derivă din cuvântul slav „obrejenie“, „ce înseamnă transformare, prefacere sau chiar schimbare. De Obrejenie, se duc struguri la biserică, pentru a fi sfinţiţi, în unele locuri ei fiind singura hrană a acestei zile. Acum se culeg şi ultimele plante de leac.

După sărbătoarea lui Pintilie călătorul care vesteşte încetarea verii şi apropierea toamnei, vine o altă sărbătoare care era, pe vremuri, hotarul între vară şi toamnă. „Numită de popor şi Obrejenia, Pobrojenia sau Probojeni, sărbătoarea Schimbării la Faţă era ţinută totdeauna pe 6 august, fiind adesea însoţită şi de Moşii Schimbării la Faţă“, conform celor precizate de Marcel Lutic, de la Muzeul Etnografic al Moldovei, care a adăugat că, la această sărbătoare, cea mai importantă pomană consta în fructe, în special în struguri: „De multe ori, fructele erau duse mai întâi la biserică, spre a fi «citite», adică sfinţite, boabele de struguri fiind numite acum «colivă de struguri». Adeseori, prin Bucovina, aceste fructe erau socotite substitute profane ale anafurei. Cu ocazia acestei sărbători, se obişnuia ca Biserica să dea dezlegare la mâncatul merelor, perelor, perjelor şi mai ales a strugurilor, existând credinţa că cei care mâncau struguri înainte de 6 august îşi afuriseau maţele“.

Denumirile sărbătorii populare citate mai sus, denumiri derivate din cuvântul slav „obrejenie“, „ce înseamnă transformare, prefacere sau chiar schimbare, amintesc indubitabil de episodul biblic în care Faţa Domnului Iisus Hristos «a strălucit (...) ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina» (Matei 17, 2)“, după cum a menţionat Marcel Lutic, în acest moment şi natura fiind în acord, pentru că îşi preface, îşi schimbă „veşmintele“ sale. În acest context, sensurile sărbătorii populare se grupează, mai toate, în jurul ideii de schimbare, inclusiv a veşmintelor oamenilor, a mai spus Marcel Lutic.

Până la Schimbarea la Faţă, trebuie neapărat să te împaci cu toţi cei pe care i-ai „probozât“

Schimbarea la Faţă era considerată hotar între vară şi toamnă; se spune că acum se răcesc apele, astfel că, de la această dată, înceta scăldatul până în primăvara anului viitor. „Despre cei care intrau în apă pe 6 august se credea că se vor schimba la faţă“, a arătat specialistul etnolog. „Existau însă şi alte repere, mai evidente, ale acestui hotar. Aşa, prin Suceava, se credea că, începând cu 6 august, «se probăjenesc (îngălbenesc) frunzele copacilor şi câmpul», berzele pleacă în ţările calde, ducându-le în spate şi pe firavele rândunele. Oamenii de altădată se rugau în această zi şi pentru ca berzele să poată trece toate mările fără nici un pericol“, a menţionat Marcel Lutic, care a mai adăugat că „şerpii, şopârlele, guşterii şi toate jigăniile intră în pământ, în cazul în care mai erau văzute după această dată, mai ales de flăcăi, trebuiau neapărat omorâte, altfel existând riscul transformării lor în zmei!“.

Etnologul a mai amintit şi de unele interdicţii care le priveau chiar pe tinerele fete. „Astfel, domnişoarelor curioase le amintesc că, pe vremuri, le era interzisă spălarea în ajunul acestei sărbători. Dacă, totuşi, se spălau «coadele nu le-ar mai creşte, întocmai cum nici iarba nu mai creşte» după 6 august“. La fel, despre oamenii care nu-şi vedeau umbra capului la răsăritul soarelui în dimineaţa acestei zile se credea că vor muri până la sfârşitul acelui an, în vreme ce despre acela pe care-l durea capul la Schimbarea la Faţă se spunea că îl va durea un an încheiat.

Totuşi, erau şi remedii în medicina populară, plante de leac care erau tocmai acum bune de a fi culese. Printre acestea, sunt amintite avrămeasa, leuşteanul şi muşeţelul, iar „acestea, împreună cu o crăcuţă cu şapte prune şi câteva alune, erau bune de vindecat frigurile“, a spus Marcel Lutic.

De asemenea, există credinţa generală în spaţiul românesc, că până la 6 august, trebuie neapărat să te împaci cu toţi cei pe care i-ai „probozât“, adică certat, de-a lungul anului. În acest context, „copiii ar fi bine ca astăzi să fie mai cuminţi decât de obicei, deoarece cei care vor fi «probozâţi», ocărâţi sau mustraţi au toate şansele să li se întâmple acelaşi lucru şi în restul anului“, a dăugat Marcel Lutic, care a mai adăugat că „aşa sărbătoreau românii de altădată Schimbarea la Faţă. Să ne ajute Cel de Sus, în spiritul sărbătorii de odinioară, să ne împăcăm cu ceilalţi şi mai ales cu noi înşine! Atenţie, despre cei care nu sărbătoreau această zi aşa cum se cuvenea, se credea că se vor usca şi îngălbeni ca florile ce dau înapoi de la Obrejenie“.

August, hotarul dintre vară şi toamnă

August este luna în care se adună roadele pământului şi se face pregătirea pentru toamnă. Una dintre cele mai importante sărbători ale acestei luni, în tradiţia populară, este Obrijenia sau Pobrijenia, care are loc de Schimbarea Faţă. În aceasta lună, se încheie secerişul, satul se pregăteşte pentru arăturile de toamnă, femelie pregătesc rezervele pentru toamnă, se lucrează în vie.

La Schimbarea la Faţă a Domnului, în tradiţia populară, de Obrijenie, are loc despărţirea de vară, schimbarea veşmintelor naturii, dar şi ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp. În aceasta zi, se împart struguri şi prune pentru sufletul morţilor.

Tocmai acum nu e bine să pleci în călătorie, pentru că s-ar putea să te rătăceşti, spune tradiţia. Se spune că cine se roagă azi să scape de o patimă, precum cea a beţiei, are toate şansele să se vindece. Acum se schimbă fructele, care, până la această vreme, fuseseră „veninoase“, apare „prima“ dulceaţă a lor. Oricine va gusta acum, pentru prima dată în an, struguri va spune „boabă nouă în gură veche“. În unele regiuni, se posteşte sau se mănâncă doar struguri.

Se spunea că dacă în postul Adormirii Maicii Domnului ploua mult, se anunţa şi o ninsoare bogată pentru iarna ce urma. Tot în această perioadă să sfinţesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat, recoltele.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!