Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Colocviile „Scrisul românesc“, despre viitorul cărţii

Colocviile „Scrisul românesc“, despre viitorul cărţii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Adrian Boldișor - 26 Octombrie 2010

De curând, au avut loc la Craiova, de zilele urbei, Colocviile "Scrisul românesc", care an de an adună nume sonore ale culturii din ţară şi de peste hotare. Tema de anul acesta a fost una de actualitate: "Viitorul cărţii".

Printre cele peste 40 de personalităţi ce şi-au dat întâlnire în Cetatea Băniei, vineri, 22 octombrie, s-au remarcat academicienii Dumitru Radu Popescu şi Gheorghe Păun, profesorii universitari Irina Mavrodin, Ovidiu Ghidirmic, Gabriel Coşoveanu, Ion Buzera, Ionel Buşe, Marian Victor Buciu. Au mai participat importanţi critici de artă şi oameni de cultură locali, din ţară şi din străinătate, între care amintim: Nina Casian, Andrei Codrescu, Adrian Cioroianu, Dumitru Radu Popa, Mihai Ene, Ion Lascu, Ion Parhon, Florin Rogneanu.

Informaţia nu înseamnă cultură

Discuţiile au fost mai mult decât interesante şi adesea contradictorii, viitorul cărţii fiind prezentat în termeni de multe ori apocaliptici (să ne amintim doar Fahrenheit 451). În lupta cu ştiinţa şi tehnologia modernă, cartea-obiect s-ar putea să dispară, însă cartea-formă de culturalizare va dăinui, aşa cum şi mersul pe jos a dăinuit după apariţia automobilului şi cinematograful după apariţia televiziunii. Se pare că nici cartea-obiect nu va dispărea în totalitate căci, aşa cum afirma un distins invitat, niciodată nu va fi îndepărtată din Biserică pentru a fi înlocuită cu cea electronică. Cartea-ce-foşneşte, cartea-învechită, cartea-îngălbenită, cartea-amintirilor etc. nu va dispărea în totalitate, chiar dacă e-book-ul (carte electronică) şi alte forme moderne de stocare a memoriei par să atragă cât mai mulţi utilizatori, ducând la dispariţia bibliotecilor şi la falimentul celor mai mari edituri şi librării. Adevărul este undeva la mijloc. Tehnologia (şi de multe ori şi raţiuni de ordin ecologic) par să încline favoarea în detrimentul cărţii publicate, aşa cum a dăinuit ea de la Gutenberg încoace. Cu toate acestea, vor mai exista oameni (tot mai rari şi tot mai "ciudaţi", o specie pe cale de dispariţie) care vor simţi o plăcere teribilă în a răsfoi o carte şi în a simţi mirosul de nou-tipărit. Informaţia (de care nu ducem deloc lipsă în zilele noastre) nu înseamnă cultură (aşa cum par a crede cei mai mulţi), iar Raymond Du Bois afirma în acest sens: "Cultura este ce ţi-a rămas, după ce ai uitat tot ce ai învăţat".

Manifestările din cadrul Colocviilor au fost posibile datorită directorului Editurii, Fundaţiei şi Revistei "Scrisul românesc", Florea Firan, ajutat de comitetul redacţional, care au făcut posibilă apariţia, în premieră, a numărului 10 pe acest an al revistei (recunoscută CNCSIS), în care au fost adunate articolele tuturor personalităţilor participante. La finalul zilei s-au acordat premiile "Scrisul românesc" pe anul 2010.