Actualitate religioasă
Cea de-a X-a Adunare Generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Busan, Coreea de Sud, 2013)

Comisia Specială pentru cooperarea ortodocşilor cu CEB

După căderea Cortinei de Fier, Biserica Ortodoxă Română și-a continuat activitatea în cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor, participând la următoarele patru Adunări Generale. La finele anului 1999 a fost înființată „Comisia Specială pentru cooperarea ortodocşilor cu CEB”, prin care participarea ortodoxă la întrunirile ecumenice se putea desfăşura pe baza unor criterii clare, evitându-se orice confuzie.

Cea de-a VII-a Adu­nare Generală a Con­siliului Ecumenic al Bisericilor (CEB) a fost prima după căderea regimu­rilor comuniste din Europa Cen­trală şi de Est și a avut loc la Canberra, în Australia, între 7 și 20 februarie 1991, cu tema: „Vino, Duhule Sfinte - înnoieşte întreaga creaţie” (Come, Holy Spirit - Renew the Whole Crea­tion). La această adunare au participat 842 de delegați din 317 Biserici. Biserica Ortodoxă Ro­mână a fost reprezentată de o delegaţie condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la acea vreme în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. La începutul ultimului deceniu al secolului XX s-a produs o schimbare în atitudinea Bisericilor Ortodoxe faţă de Mişcarea Ecu­menică, în general, şi de CEB, în special. Această schimbare a fost provocată, printre altele, de inovaţiile intervenite în sânul confesiunilor protestante, care nu au ţinut cont de doleanţele ortodocşilor de a păstra credinţa creştină conform tradiţiei Bise­ricii celei una, ci au încercat să determine CEB să ia hotărâri în favoarea inovaţiilor lor. Primul moment critic în acest sens a fost marcat de Adunarea de la Canberra, unde reprezentanţii orto­docşi s-au văzut siliţi, încă o dată, să publice o declaraţie aparte, prin care au luat atitudine împotriva „tendinței de a pune un duh «privat», un duh al lumii sau alte duhuri în locul Sfântului Duh, Care purcede de la Tatăl și rămâne în Fiul” (Anastasios Basdekis, „Orthodoxe Kirche und die Ökumenische Bewegung. Dokumente - Erklärungen - Berichte 1900 - 2006”, Lembeck/Bonifa­-t­ius, 2006, p. 548).

Dificultățile ortodocşilor cu CEB s-au manifestat apoi și prin faptul că două Biserici Ortodoxe autocefale, anume cea a Georgiei, în 1997, şi apoi cea a Bulgariei, în 1998, s-au retras atât din CEB, cât şi din Conferința Bisericilor Europene, pe motivul că aceste organizaţii s-ar fi manifestat în favoarea hirotonirii femeilor și a căsătoriei dintre persoane de același sex. Pentru a clarifica punctul de vedere ortodox faţă de CEB, Patriarhia Ecumenică a organizat o consultaţie interor­todoxă la Tesalonic, Grecia, între 29 aprilie și 2 mai 1998, unde delegaţii ortodocşi au solicitat înfiinţarea unei comisii speciale, care să discute problemele legate de participarea lor în cadrul CEB. La această întrunire, Bi­serica Ortodoxă Română a fost repre­zentată de IPS Mitropolit Nifon, pe atunci Episcop al Slo­boziei și Călărașilor. Raportul întrunirii de la Tesalonic a fost prezentat la cea de-a VIII-a Adunare CEB desfășurată la Harare, în Zimbabwe, între 3 și 14 decembrie 1998, cu tema: „Întoarceţi-vă la Dumnezeu - bucuraţi-vă întru speranţă” (Turn to God - Rejoice in Hope).

Printre cei 966 de delegaţi reprezentând 336 de Biserici s-au numărat şi delegaţii Bise­ricii Ortodoxe Române, sub conducerea Episcopului Nifon.

Adunarea de la Harare, unde CEB a sărbătorit împlinirea a 50 de ani de existență, a luat în considerare doleanţele ortodoc­şilor şi a decis înfiinţarea unei Comisii Speciale pentru coope­rarea orto­docşilor cu CEB. Această comisie, formată din 60 de membri, 30 de ortodocşi şi vechi orientali şi 30 de protes­tanți, şi-a început activitatea în decembrie 1999, iar la ultima sa întrunire plenară, din mai 2002, a adoptat un Raport final care a fost prezentat Comitetului Central al CEB în toamna aceluiaşi an. Acest raport a fost structurat în jurul următoarelor cinci teme: 1) Eclesiologie; 2) Pro­bleme sociale şi etice; 3) Rugăciu­nea comună; 4) Luarea hotărâ­rilor prin consens şi 5) Calitatea de membru şi de reprezentare în CEB. În capitolul despre Ecle­siologie se preciza că Biserica Ortodoxă se identifică cu Bise­rica cea una a lui Hristos, iar Bisericile Protestante se con­sideră doar părţi ale Bisericii celei una. În legătură cu pro­blemele sociale au fost men­ţionate, printre altele, dife­renţele dintre ortodocși și ceilalți creștini reprezentați în CEB cu privire la homosexualitate şi la bioetică. Cât priveşte rugăciunea în comun, s-a precizat că din punct de vedere ortodox nu poate fi vorba de rugă­­ciu­ne ecumenică, pentru că rugă­ciunea publică este legată de o anumită tradiţie bisericească, astfel că s-a propus ca la întruni­rile ecumenice să se organizeze doar rugăciuni confesionale.

În legă­tură cu punctul 4, refe­ritor la lua­rea deciziilor în cadrul CEB, care se făcea prin votul majori­tăţii, ortodocşii au susținut ca deciziile cu conţinut teologic să se ia prin consens şi nu prin vot. Prin ultimul punct, ortodocşii au cerut să se definească în ce constă calitatea de membru al CEB. Acest raport conţinea atât unele recomandări, care puteau fi puse în practică imediat, precum şi altele care trebuiau studiate în continuare.

Astfel, participarea orto­doc­şilor în cadrul CEB se putea desfăşura pe baza unor criterii clare, prin care se evita orice confuzie.

Recomandările Comisiei Speciale au fost puse în practică la cea de a IX-a Adunare CEB, des­fă­şurată la Porto Alegre, Brazilia, între 14 și 23 februarie 2006, cu tema: „Dumnezeule, transformă lumea prin harul Tău” (God, in your Grace, transform the World). Au participat în Brazilia 691 de delegaţi din 348 de Biserici, delegaţia Bisericii Ortodoxe Române fiind condusă tot de IPS Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei. Cele mai apreciate aspecte legate de această adunare, desfăşurată pentru prima dată pe continentul latino-american, au fost tocmai cele recomandate de Comisia specială pentru participarea ortodocşilor în cadrul CEB, anu­me luarea deciziilor prin consens şi nu prin vot, precum şi maniera de organizare a momentelor de rugăciune.

Ultima Adunare CEB, cea de-a X-a, a avut loc la Busan, în Coreea de Sud, între 30 octombrie și 8 noiembrie 2013 şi a discutat tema: „Doamne al vieţii, îndru­mă-ne spre dreptate şi pace” (God of life, lead us to justice and peace). Printre cei 800 de delegaţi din 345 de Biserici s-a numărat şi delegaţia Bisericii Ortodoxe Române, condusă de IPS Mitropolit Nifon. Această adunare a luat o serie de hotărâri în legă­tură cu promovarea drepturilor minorităţilor, ca şi a drepturilor omului cu privire specială la migranţi.

Activitatea CEB între adună­rile sale generale a fost coordo­nată de un Comitet Central, ales de Adunarea Generală şi format în prezent din 150 de membri, aleşi din Bisericile reprezentate la adunarea respectivă.

Din cadrul Comitetului Central, în calitate de instanţă deliberativă, este ales un Comitet Executiv, format din 25 de membri, la care se adaugă un moderator şi doi vicemoderatori, din diferite Biserici, aceştia trei fiind condu­cătorii (Officers) propriu-zişi ai CEB. Pe lângă Comitetul Central, Adunarea Generală alege şi opt preşedinţi, dintre care unul din sânul Bisericilor Ortodoxe şi altul din sânul Bisericilor Vechi Orientale.

Activitatea propriu-zisă a CEB este sus­ținută de personalul (Staff) CEB, condus de un secretar general. Structura acestei organizaţii a evoluat în funcţie de programele stabilite.

În prezent, activitatea CEB este grupată în următoarele trei direcţii: 1. Unitate, Misiune, Evan­­­ghelizare şi Spiritualitate; 2. Mărturia publică pentru Pace, Dreptate şi Slujire şi 3. Formarea ecumenică.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!