Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Condiţii mai aspre pentru creditele ipotecare

Condiţii mai aspre pentru creditele ipotecare

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 11 Ianuarie 2019

După ce preţurile apartamentelor au continuat şi anul trecut trendul ascendent început în 2014, specialiştii imobiliari estimează că 2019 va fi un an destul de complicat pentru piaţa imobiliară. Motivele sunt înăsprirea condiţiilor de creditare ipotecară intrate în vigoare în ianuarie, modificările preconizate la programul „Prima casă”, dar şi oferta în scădere accentuată, din cauza scumpirilor în avalanşă a materialelor de construcţii şi a crizei forţei de muncă.

În 2018, preţurile apartamentelor din Bucureşti au crescut în medie cu 5%, în ciuda tuturor speculaţiilor, un trend ascendent moderat început acum 4-5 ani, arată o analiză recentă realizată de un portal imobiliar.

Mai exact, în decembrie 2018, preţul mediu solicitat pentru garsonierele din Bucureşti a ajuns la aproximativ 44.000 de euro, pentru apartamentele cu 2 şi 3 camere la 64.000, respectiv 91.000 de euro, iar pentru apartamentele de 4 camere s-a situat la circa 122.000 de euro.

Pentru garsoniere, preţul solicitat a crescut în ultimii cinci ani cu 25% şi cu 4% în ultimele 12 luni, ajungând în decembrie 2018 la 38.000 de euro în sectorul 6 şi 54.000 de euro în sectorul 1, diferenţa de preţ în funcţie de zonă fiind extrem de accentuată, apreciază preşedintele Asociaţiei Brokerilor Imobiliari, Dragoş Vâlceanu, citat de Agerpres.

Cele mai scumpe oferte pentru apartamentele cu 2 camere sunt în sectorul 1, unde preţul mediu solicitat este de 82.000 de euro, iar cele mai ieftine se găsesc în sectorul 6 - 56.900 de euro.

La apartamentele de 3 camere, creşterea este de 20% în ultimii cinci ani şi de 5,4% în ultimele 12 luni. În sectorul 1, preţul mediu solicitat pentru 3 camere este de aproximativ 130.000 euro, iar în sectorul 6 de aproape 70.000 de euro.

În ceea ce priveşte apartamentele cu 4 camere, conform analizei, preţul mediu a crescut în ultimii cinci ani cu 15% şi cu 7% în ultimele 12 luni şi variază între 79.000 de euro în sectorul 6 şi 200.000 euro în sectorul 1.

Pentru vânzările de case, situaţia este similară, scumpirea acestora fiind moderată, conform analizei imobiliare.net. Preţul mediu în Bucureşti şi Ilfov era de 700 de euro/mp în decembrie 2018, în creştere cu 5% faţă de 2017 şi cu 15% faţă de acum cinci ani.

Specialiştii imobiliari consideră că 2019 va fi un an destul de complicat pentru piaţa imobiliară, cu o cerere redusă din cauza condiţiilor dure de creditare ipotecară, dar şi cu oferta în scădere accentuată, din cauza scumpirilor în avalanşă a materialelor de construcţii şi din cauza crizei forţei de muncă.

Totuşi, potrivit estimărilor de specialitate, locuinţele noi vor continua să se scumpească, locuinţele vechi, dar bine amplasate vor avea scumpiri moderate, iar locuinţele vechi din zone mai puţin solicitate posibil să aibă mici ajustări de preţ.

Reamintim că BNR a modificat, în octombrie anul trecut, regulamentul privind gradul de îndatorare, cu impact asupra volumelor creditelor noi acordate populaţiei.

Astfel, începând de la 1 ianuarie 2019, nivelul maxim al gradului de îndatorare este de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută, în timp ce pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale.

„În general, cine are bani să-şi ia o locuinţă are şi un venit mai mare. Nu va fi o schimbare majoră în ceea ce priveşte creditarea imobiliară”, arăta în octombrie anul trecut Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR.

De exemplu, pentru o persoană cu un venit net de 3.000 de lei, rata lunară maximă nu poate depăşi 1.200 de lei. În cazul unei gospodării formate din doi adulţi şi doi copii, cu venituri totale de 5.000 lei net lunar, rata maximă va fi de 2.000 de lei din ianuarie 2019.

În ceea ce priveşte programul „Prima casă”, acesta va continua, a dat asigurări ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, dar va fi modificat pentru a deveni un program social clar, iar suma alocată încă nu a fost stabilită.