Transilvania
Congresul foștilor deținuți politici din România, la Alba Iulia

Congresul foștilor deținuți politici din România, la Alba Iulia

25 August 2018

Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, și Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, delegat al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, au participat la Congresul Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), ediția a XXV-a, desfășurat la Alba Iulia, între 22 și 24 august. La Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Alba Iulia, a fost oficiată slujba de reînhumare a zece luptători anticomuniști.

La congresul care a avut loc în Aula Mare a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, au participat persona­lități, foști deținuți politici, deportați sau urmași ai acestora.

PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, delegat al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, a rostit o cuvântare și a transmis mesajul Părintelui Patriarh Daniel.

IPS Arhiepiscop Irineu a evidențiat cu această ocazie „valoarea sublimă a jertfei înain­tașilor noștri din timpul prigoanei comuniste”, afirmând: „Toți românii care au murit din cauza bătăilor și privațiunilor și care au fost arestați sau asasinați în timpul regimului comunist, nu sunt considerați înfrânți, pentru că sacrificiul lor ispășitor a rodit biruința finală. Astăzi ne cuminecăm sufletește din suferințele acestora, îndurate creștinește pe drumul durerii în cei 45 de ani de comunism, totalitarism și umanism antropocentric. Jertfele luptătorilor antico­muniști sunt o chemare de a trăi în comuniune românească deplină, în care credința în Dumnezeu și iubirea creștină să devină iarăși esența existenței noastre națio­nale. Întărindu-ne haric în fața asalturilor moderniste și comuniste contemporane, se cuvine să fim străjeri vigilenți ai spiritului nostru autohton și să păstrăm identitatea noastră etnică”, conform  Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

IPS Arhiepiscop Irineu și PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, au oficiat, la Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Alba Iulia, slujba de reînhumare a zece luptători anticomuniști. După aceasta, reprezentanți ai cultului greco-catolic și romano-catolic au rostit rugăciuni pentru sufletele celor care s-au jertfit pentru demnitatea neamului. Cei zece partizani au căzut victime, în anul 1949, în urma unor confruntări directe purtate cu autoritățile regimului totalitar pe teritoriul localităților Bistra, Mesentea și Cricău, județul Alba. Reînhumarea celor zece luptători a fost organizată de AFDPR și Primăria municipiului Alba Iulia, iar printre cei prezenți la eveniment s-au aflat: Emil Constantinescu, președintele României între 1996-2000, Nicoleta Nicolae-Ioana, consilier de stat, și Radu Preda, conferențiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Ansamblul funerar care va adăposti raclele cu osemintele victimelor a fost amenajat lângă Monumentul Rezistenței Anticomuniste, aflat în curtea Catedralei Unității Naționale, situată pe Platoul Romanilor. Acțiunea de căutare și deshumare a militanților anticomuniști s-a derulat între anii 2015-2017, fiind desfășurată de IICCMER.

Fenomenul rezistenței armate anticomuniste a fost de amploare pe teritoriul Transilvaniei, îndeosebi în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Cluj şi Turda. Dintre acestea, cea mai importantă a fost organizaţia Frontul Apărării Naţionale – Corpul de Haiduci, creată şi condusă de un fost ofițer de carieră, maiorul Nicolae Dabija, secondat de fraţii Alexandru şi Traian Macavei. Prima confruntare armată a avut loc în 4 martie 1949, la Groși, lângă Bistra. Aici au fost uciși Ioan Cigmăian, Petru Decean, Lucian Mitrofan, Iosif Maier și Elena Maier. Victimele au fost înhumate într-o groapă comună situată chiar pe locul confruntării, mormântul fiind descoperit în august 2015.

O a doua confruntare a avut loc pe 8 martie 1949, la Bogoloaia, lângă Cricău, aici fiind uciși Ștefan Popa, Nicolae Moldovan și Cornel Pascu. Trupurile morților au fost îngropate la marginea unui pârâu, aproape de locul luptei, osemintele fiind recuperate în august 2017. Formațiunea condusă de studentul Ștefan Popa a susținut ideea unirii tuturor grupărilor anticomuniste din partea de sud-est a Munților Apuseni într-o organizație unică, indiferent de orientarea ideologică a acestora.

Ultima luptă a partizanilor anticomuniști a avut loc în satul Mesentea, la 9 martie 1949, unde au fost uciși Traian Gligor și Traian Mârza, adăpostiți într-o casă din localitate, identificată apoi de Securitate. Ca urmare a refuzului celor doi de a renunța la lupta împotriva regimului totalitar, locuința în care se aflau a fost atacată, asupra acesteia fiind aruncate zeci de grenade ofensive și incendiare. Cei doi au fost omorâți apoi înhumați într-o groapă din grădina casei unde și-au găsit sfârșitul. În urma unei acțiuni de investigații arheologice, mormântul acestora a fost descoperit, osemintele fiind recuperate în iunie 2016. Rolul IICCMER este de a analiza din punct de vedere științific perioada totalitară și consecințele acesteia și de a sprijini crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului din cadrul spațiului românesc, conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!