Conlucrare între biserică şi şcoală, în parohia Vişan

▲ Parohul de la Vişan, de lângă Iaşi, a convins Primăria comunei să construiască o nouă şcoală lângă biserică, pentru ca elevii să fie mai aproape de Dumnezeu ▲ Pe lângă activitatea liturgică, părintele Gabriel Olteanu sprijină activităţile artistice ale copiilor ▲

În parohia „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“ - Vişan, comuna Bârnova, din judeţul Iaşi, biserica păstrează o legătură strânsă cu şcoala. În ultimii ani, elevii Şcolii Generale I-IV din Vişan au realizat mai multe activităţi ce au fost sprijinite de Biserică. Părintele Gabriel Olteanu a convins Primăria Bârnova să construiască o nouă şcoală în satul Vişan, lângă biserica parohiei. Acest lucru a fost posibil prin alocarea unor fonduri guvernamentale. Şcoala a fost terminată anul trecut şi a fost sfinţită la începutului anului şcolar 2007-2008. „Majoritatea copiilor locuiesc pe deal şi de aceea i-am propus domnului primar de atunci, Victor Chirilă, să facă o nouă construcţie aici, în urma unui schimb de terenuri. Noi colaborăm foarte bine cu şcoala. Atunci când e Ziua Unirii, când este sărbătoarea Sfintelor Paşti, când este Ziua Eroilor, noi organizăm şi momente culturale, cu program artistic“, ne-a spus preotul paroh Gabriel Olteanu. De fiecare dată când se organizează serbări, părintele apelează la doi sponsori din sat pentru a le oferi copiilor cadouri.

Elevii vin la biserică, în timpul orei de religie

Elevii din Vişan participă la Sfânta Liturghie atât în duminici şi sărbători, cât mai ales în timpul orei de religie, dacă vreo sărbătoare cade în timpul săptămânii. Mai mult decât atât, în posturile de peste an, elevii vin să se spovedească şi să se împărtăşească. „Să-i auziţi ce frumos cântă la strană cu glăscioarele lor de copii. Te impresionează, pur şi simplu. Te unge aşa la suflet“, a mai adăugat părintele.

Biserica-monument din Vişan

Din puţinele documente care s-au mai păstrat aflăm că Biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“ din satul Vişan, comuna Bârnova - Iaşi, a fost zidită între anii 1770-1772 de către un oarecare paharnic Păun. Construcţia compusă din piatră, cărămidă, vălătuci, nuiele şi acoperită cu şindrilă a fost complet demolată până la temelia de piatră între anii 1937-1939. Enoriaşii satului au reconstruit atunci actualul lăcaş de închinăciune din cărămidă de presă, iar apoi a fost acoperită cu tablă zincată. Deasupra pridvorului, al cărui spaţiu a fost redus la jumătate, se înalţă clopotniţa pătrată la bază şi terminată cu o turlă zveltă octogonală cu trei ferestre. Pridvorul şi clopotniţa au fost consolidate cu trei contraforţi de piatră. Din vechiul aşezământ de rugăciune s-au mai păstrat doar catapeteasma şi icoanele. Pictura murală a fost executată în anul 1938 de zugravul Smeu din Iaşi.

Reconsolidare prin fonduri structurale

Biserica din Vişan este monument de categoria B de importanţă regională. Pentru că se află într-o stare avansată de degradare au fost luate măsuri de reconsolidare. „Biserica necesită reparaţii. A fost construită din lemn şi pe urmă s-a făcut din cărămidă. Catapeteasma a rămas din secolul al XVII-lea şi fundaţia pe care s-au înălţat cărămizile acestea. Vrem să o aducem la un anumit stadiu pentru a o picta. Am vorbit cu noul primar ales, să integrăm biserica în fonduri structurale, unde s-ar putea să luăm 80% nerambursabil. Şi colaborăm cu Primăria, pentru că ea poate oferi ceilalţi 20%. Toată gestiunea care implică materiale să o preia Primăria“, a mai spus preotul paroh.

Odată cu începerea lucrărilor de reconsolidare, catapeteasma şi obiectele liturgice vor fi mutate în casa de prăznuire.

▲ Castanul Unirii de la 1859

Vişanul se poate mândri că a fost gazda unioniştilor în frunte cu Mihail Kogălniceanu, în primăvara anului 1858. Pentru că erau urmăriţi de garda regală, unioniştii s-au ascuns în casa familiei boierului Cristescu din Vişan, pentru că nu puteau să fugă prea departe de oraş. Se spune că în Vişan, sub castanul din curtea familiei boierului Crăiescu, s-a pus la cale Unirea de la 1859. „Avem în vale, pe proprietatea doamnei Crăiescu Margareta, un castan al Unirii, unde s-au adunat unioniştii la 1858 pe 25 mai, pentru a pune la cale unirea. Castanul unde s-a sfătuit Unirea de la 1859 există şi acum în curtea doamnei. Pentru a marca locul unde s-au sfătuit unioniştii de la 1858, oamenii au construit un mic monument“, a mărturisit părintele.