Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Consumul de peşte combate diabetul

Consumul de peşte combate diabetul

Data: 07 Septembrie 2007

Potrivit statisticilor oficiale, numai jumătate din numărul bolnavilor de diabet îşi controlează propria afecţiune, aceasta reprezentând o problemă majoră de educaţie sanitară. Modificarea stilului de viaţă la diabetici presupune pierdere în greutate, exerciţii regulate, obiceiuri sănătoase de alimentaţie.

Pierderea în greutate este prioritară, deoarece 80% dintre persoanele cu diabet sunt supraponderale şi au obezitate abdominală. Slăbitul reduce şansa apariţiei diabetului, încetineşte evoluţia lui şi îmbunătăţeşte controlul glucozei. Alte beneficii ale slăbirii sunt presiunea sanguină scăzută, lipide sangvine reduse şi riscul scăzut de aritmii cardiace.

Exerciţiile regulate contracarează multe dintre efectele negative ale rezistenţei la insulină. Acestea îmbunătăţesc controlul glucozei şi nivelul lipidelor sangvine, cresc fluiditatea sângelui şi funcţia vasculară, îmbunătăţesc forma fizică, reduc riscul de boli cardiace şi pot uşura slăbitul. Specialiştii recomandă sesiuni de 30 până la 60 de minute de exerciţii cu intensitate moderată, de 3-4 ori pe săptămână. Modificarea dietei este o strategie pentru controlarea diabetului. O dietă sănătoasă pentru diabetici include cât mai multe mâncăruri bogate în proteine, cum este carnea de pasăre, de peşte, dar şi legumele. Aceste alimente nu cresc nivelul de glucoză din sânge. În mod tradiţional, dieta diabeticului accentuează restricţia zahărului. Recomandările moderne ale medicilor nutriţionişti recunosc că este mult mai importantă cantitatea totală de carbohidraţi, decât tipul de carbohidraţi. Dietele foarte sărace în carbohidraţi tind să fie bogate în grăsimi, fiind asociate astfel cu îngrăşarea şi bolile de inimă. Esenţial este consumul moderat de carbohidraţi din cereale integrale, legume, fructe. Aceste alimente au, în general, cel mai scăzut indice glicemic.

Cercetările specialiştilor indică faptul că uleiurile din anumiţi „peşti graşi“ pot ajuta la combaterea acestui bolii. Diabetul apare frecvent la oamenii care mănâncă mai mult grăsimi. Limitarea consumului de grăsimi poate uşura scăderea în greutate şi poate îmbunătăţi unii parametrii ai diabetului. Este înţeleaptă folosirea în principal a grăsimilor mononesaturate, cum ar fi cele din măsline, rapiţă şi uleiuri bogate în acid oleic, iar pe de altă parte, restricţionarea grăsimilor saturate. Consumând peşte oceanic gras, cel puţin de două ori pe săptămână, sunt adăugaţi în dietă binefăcătorii acizi graşi. Tipul de grăsime consumată este foarte importantă. Producătorii de alimente semipreparate adaugă grăsimi sau uleiuri vegetale la aproape toate aceste produse, încărcându-le cu grăsimi de tip omega-6, cum sunt cele din uleiul de floarea soarelui, porumb, soia. Aceasta a condus la modificarea raportului dintre acizii graşi omega-6 şi omega-3 în dieta noastră. Sursele cele mai bune de acizi graşi omega-3 sunt seminţele (şi uleiul) de in, cerealele integrale, nucile, seminţele de dovleac, zarzavaturile de culoare verde, uleiul de rapiţă, dar şi peştele oceanic (somonul, tonul, heringul, macroul). În dieta modernă, aportul acestor acizi este deficitar, iar consecinţele sunt apariţia bolilor cronice, diabetul de tip II şi bolile de inimă. (sursa: www.topsanatate.ro)