Reportaj
Copiii învaţă în curtea bisericii

Copiii învaţă în curtea bisericii

Alexandru Briciu, 24 Iulie 2013
Centrul de zi pentru copii al Bisericii „Sfântul Spiridon“ din Galaţi şi-a început activitatea în anul 2009, după încheierea unui proiect european. S-a dezvoltat, în timp, iar în prezent asigură servicii sociale în curtea bisericii pentru 70 de copii. Tot în cadrul parohiei gălăţene funcţionează şi un cabinet medical sub ocrotirea Sfântului Spiridon şi a Sfintei Irina.
 
Biserica „Sfântul Spiridon“ este unul dintre lăcaşurile cu renume din Galaţi, cu o vechime de două veacuri, ce adăposteşte una dintre cele mai preţioase icoane închinate ierarhului ocrotitor, ferecată în argint şi datată 1834. În anul 2008, parohia a accesat fonduri europene pentru construirea unui centru multifuncţional pentru servicii sociale. Centrul a fost inaugurat prin slujba de sfinţire săvârşită la 12 decembrie 2009, în ziua hramului bisericii, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.
 
Scopul proiectului a fost reducerea ratei abandonului şcolar şi îmbunătăţirea rezultatelor şcolare pentru copiii aflaţi în situaţie de risc social. În primă fază au fost integraţi 30 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 15 ani, după care numărul de beneficiari s-a mărit. Situaţia şcolară a copiilor este supravegheată printr-un parteneriat între parohie şi Şcoala Generală nr. 16 din Galaţi. Lor li se adaugă 35 de preşcolari care primesc o masă pe zi, din partea centrului, la grădiniţă.

Legătură sufletească între enoriaşi şi copiii de la centru

De educaţia copiilor se ocupă, sub coordonarea părintelui paroh Vasile Mogoş, 47 de voluntari din sectorul parohiei, tineri liceeni din Galaţi, dar şi profesoare pensionare care vin şi fac pregătire cu elevii din centrul de zi. Beneficiarii sunt selectaţi în urma unor anchete sociale. „S-a creat deja o legătură sufletească în aceşti patru ani între enoriaşii parohiei şi copiii avuţi în grijă. Fiecărui copil beneficiar i se face o anchetă socială. Cunoaştem foarte bine situaţia socială, materială şi toate problemele pe care le au. Sunt copii fără părinţi, crescuţi de bunici, copii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate şi nu au pe nimeni, copii mulţi la părinţi, fără posibilităţi, care trăiesc în condiţii precare. Sunt tot felul de situaţii şi noi încercăm, în primul rând, să-i educăm. Cel mai dificil lucru pe care l-am întâmpinat de fiecare dată este disciplina. Neavând o familie, ei nu înţeleg că trebuie să existe o disciplină, o bună  organizare. De aceea, încercăm să implementăm un program destul de strict, iar mulţi dintre ei se încadrează. Au înţeles că fără un program nu poţi fi organizat pentru a face ceva în viaţă“, ne-a declarat părintele paroh Vasile Mogoş.
 
Parohia „Sfântul Spiridon“ are un parteneriat cu Primăria municipiului Galaţi, care susţine cheltuielile din zilele lucrătoare ale săptămânii. Pentru a avea continuitate, parohia se îngrijeşte şi le oferă copiilor masă sâmbăta şi duminica. Copiii sunt în fiecare duminică prezenţi la Sfânta Liturghie, pe care o ştiu pe de rost, participând la cântarea omofonă de la strană. Vorbim despre tineri ce provin din familii defavorizate, expuşi anturajului, de aceea continuitatea este foarte importantă şi efortul parohiei este lăudabil pentru că, dacă rămâne de vineri până luni în familie, copilul se dezobişnuieşte de programul pe care îl are la centru.
 
Voluntarii pun mare accent pe colaborarea cu părinţii sau tutorii copiilor de la centru: „Avem întâlniri foarte dese cu părinţii sau tutorii lor. Aceştia sunt foarte mulţumiţi de activitatea pe care o prestăm şi întotdeauna le-am cerut şi sprijinul lor. Este foarte important să vină şi din partea lor acelaşi efort, aceeaşi dorinţă permanentă de a colabora, de a găsi soluţiile cele mai bune. Le telefonăm, ţinem legătura, ne interesăm de copil atunci când nu ajunge la centru. Avem o mare responsabilitate, ca nu cumva să se întâmple ceva. S-au întâmplat şi cazuri în care copiii au plecat din centrul de zi, au spus că merg acasă şi au mers în altă parte. Am descoperit unde merg, i-am găsit pe unii cerşind, este foarte greu să-i dezobişnuim de vechile lucruri mai puţin demne“, arată părintele paroh. Pentru parohie, parteneriatul cu o şcoală din zonă este, de asemenea, foarte important: „În mod ritmic, ţinem legătura cu şcoala unde învaţă copiii, în special la Şcoala 16, din zona pieţei, un loc cu multe probleme sociale. Le observăm notele, mediile, prezenţa şi atitudinea la orele de curs. Observăm o evoluţie, mulţi dintre ei au realizări foarte frumoase şi aceasta este o mare schimbare în viaţa lor. Chiar şi profesorii, diriginţii, ne trimit semnale foarte bune în ceea ce priveşte schimbarea lor, ca rezultate la învăţătură, dar şi conduită“.
 
Cu o vechime de patru ani, centrul se bucură deja de „absolvenţi“, copii care acum sunt la liceu şi revin în curtea bisericii unde le-a fost întinsă o mână de ajutor pentru a mulţumi Sfântului Spiridon şi ostenitorilor centrului, dovedind recunoştinţă. Cei care se stabilesc în Galaţi rămân, în continuare, membri ai parohiei, iar cei care părăsesc oraşul trimit veşti, anunţă unde au ajuns şi ce au realizat. 
 
Ne aflăm în perioada vacanţei de vară, când se îmbină utilul cu plăcutul. Prezenţa la biserică este împletită cu excursii, vizite la muzee, pelerinaje la mănăstiri, ca într-o adevărată familie: „Avem în parohie familii cu câte 5, 6 sau 7 copii, din rândul cărora am preluat la centrul de zi câte 2, pentru a putea ajuta cât mai multe familii. Dar vă spun că la masă vin cu toţii, pentru că nu poţi să-i respingi pe motiv că nu sunt din centrul de zi. Mai ales în perioada vacanţei, copiii din centru vin cu prietenii lor, se joacă, mănâncă împreună, cântă. Asta ne dă o şi mai mare bucurie, pentru că putem ajuta mai mulţi copii, nu doar pe cei din centru. S-au legat prietenii, se întâlnesc şi în afara centrului, este o emulaţie benefică în rândul copiilor“, mărturiseşte părintele Mogoş.
 
La orice pas, credincioşii au un cuvânt de admiraţie pentru lucrarea pe care o are Biserica. Întrucât copiii primesc sâmbăta şi duminica masă caldă din partea parohiei, credincioşii s-au obişnuit să-i adauge la agapele pe care le oferă după slujba de pomenire, alăturându-i persoanelor dragi. „Copiii au învăţat foarte bine Slujba Parastasului, pe care o cântă alături de noi, slujitorii. Oamenii rămân plăcut surprinşi atunci când văd aceşti copii cântând frumos, rugându-se înainte şi după masă, comportându-se frumos la masă, într-o atmosferă deosebită. Credincioşii înţeleg că, dacă vor să facă o faptă bună cu adevărat, pot merge la cei care au nevoie, la cei care apreciază efortul şi jertfa persoanei respective. Toată această lucrare se datorează, în primul rând, Sfântului Ierarh Spiridon, mare făcător de minuni, care ne-a dat putere să realizăm aceste lucruri frumoase, nu spre lauda noastră, ci spre slava lui Dumnezeu. A sluji aproapelui nu este altceva decât a-L sluji pe Dumnezeu, aşa cum ştim cu toţii. Este o punere în practică a poruncii Domnului nostru Iisus Hristos. Sperăm ca Bunul Dumnezeu să ne ajute să continuăm această lucrare frumoasă care ne aduce multe bucurii şi satisfacţii şi prin care, în cele din urmă, se arată foarte clar că Biserica slujeşte, cu adevărat, aproapele şi, prin tot ceea ce face, împlineşte porunca Mântuitorului: ‹‹Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi››“, a încheiat părintele Vasile Mogoş, coordonatorul centrului de zi.

Misiunea centrului de zi este prevenirea abandonului şcolar

Mioara Grigoraş, psiholog, ne-a vorbit despre provocările la care sunt chemaţi să răspundă voluntarii centrului: „Plecând de la constatarea că este mai uşor să previi decât să combaţi, misiunea centrului de zi este prevenirea abandonului şcolar. Oferim, în fiecare zi, o masă caldă, activităţi de educaţie, consolidarea informaţiilor asimilate la şcoală, dar şi recuperare şcolară. O mare parte nu au sprijinul familiei, unii nu au resurse materiale, unii nu au posibilităţi intelectuale de a-i ajuta şi atunci, împreună cu instructorul de educaţie şi cu voluntarii, încercăm să prevenim abandonul şcolar, făcându-i să înţeleagă că fără şcoală nu pot realiza nimic în viaţă. Beneficiarii noştri direcţi sunt copiii, atât şcolari cât şi preşcolari, iar cei indirecţi sunt părinţii, pentru că degeaba lucrăm doar cu copilul, dacă nu încercăm să schimbăm ceva şi în familie. Copiii vin la noi înainte sau după şcoală, dar se întorc înapoi în mediul familial, în cadrul căruia nu întotdeauna sunt exemple pozitive. Astfel, încercăm să lucrăm şi cu familia, pentru a închide acest cerc, pentru ca tânărul să vadă lucruri pozitive atât la centru, cât şi acasă“. Cunoscându-le îndeaproape situaţia, Mioara Grigoraş ne-a vorbit şi despre câţiva dintre copiii de la centru: „Avem două fetiţe care, din păcate, au fost neglijate de către familie şi nu au fost integrate în mediul şcolar, una de 11, cealaltă de 8 ani. Noi le-am primit la centru şi am lucrat cu ele încă din luna octombrie a anului trecut, învăţându-le alfabetul, numerele, culorile, lucruri elementare şi, din toamnă, cu siguranţă vor merge la şcoală. De asemenea, nici una dintre ele nu a avut certificat de naştere. Asistentul nostru social a responsabilizat-o pe mama fetiţelor, îndrumând-o la instituţiile statului pentru a i se elibera certificat de naştere, pentru ca în septembrie să poată fi înscrise la şcoală. Un alt caz destul de dureros şi dificil este cel a doi fraţi dintr-o familie monoparentală, orfani de mamă, având tatăl lucrător zilier ocazional. Pentru ei, masa de la centru poate este singura din zi. Dar avem şi cazuri în care, chiar dacă vin din familii greu încercate, cu posibilităţi materiale reduse, copiii au rezultate bune la şcoală şi extraşcolare. Avem o fetiţă cu rezultate foarte bune la dans, medaliată la nivel local şi naţional“. Cea din urmă se numeşte Andra, a absolvit clasa a V-a şi practică dans modern la Casa Armatei din Galaţi. A avut peste zece spectacole şi a participat la două concursuri, unul la nivel naţional (locul III) şi unul la nivel local (locul I). Ne-a mărturisit că după ce termină clasa a VIII-a, doreşte să urmeze cursurile Liceului Pedagogic pentru a deveni educatoare.
 
Robert Tiber, cântăreţul bisericii şi coordonator al centrului de zi, a alcătuit un veritabil cor format din copiii de la centru: „Copiii vin, în fiecare duminică, la slujba Sfintei Liturghii şi cântă, împreună cu credincioşii, cântarea omofonă. Aceasta, după câteva ore de pregătire în care copiii şi-au însuşit cântările Sfintei Liturghii. Ei mai interpretează şi câteva cântece bisericeşti, calofonice, la sfârşitul slujbei, atunci când credincioşii se împărtăşesc sau sunt miruiţi. În preajma sărbătorilor organizăm mici concerte şi scenete religioase. În fiecare săptămână, lunea avem o oră de cateheză în cadrul programului ‹‹Hristos împărtăşit copiilor››, în timpul căreia copiii vin cu întrebări şi provocări ce le dovedesc interesul“.
 
Cătălina Ranga, instructor-educator, ne-a vorbit despre activitatea educaţională a centrului: „Încercăm să îmbinăm jocul, terapia, pictura, muzica, desenul, astfel încât să ajutăm copiii şi să ne îndeplinim scopul principal, evitarea abandonului şcolar şi familial. Mediul social nu are neapărat legătură cu performanţele şcolare. Avem copii care, pe lângă faptul că merg la şcoală, frecventează cursurile, au note destul de mari, vin şi la centrul de zi şi reuşesc să obţină performanţe extraşcolare. Avem doi frăţiori dintr-o familie monoparentală, orfani de mamă, care locuiesc undeva în valea oraşului, sunt dependenţi de un singur mijloc de transport cu o frecvenţă destul de rară, şi, cu toate acestea, vin la centru şi se încadrează în program. De asemenea, mergem frecvent la şcoală, analizăm situaţia copiilor şi observăm că numărul de absenţe a scăzut, interesul pentru carte a crescut, iar profesorii colaborează cu noi. În vacanţă, copiii lucrează suplimentar pentru a recupera materiile unde au probleme“.
 
Tot în incinta centrului multifuncţional este amenajat şi muzeul Parohiei „Sfântul Spiridon“ din Galaţi, ce cuprinde o colecţie impresionantă de icoane, carte veche, obiecte de cult şi odăjdii bisericeşti.
 

Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!