Banat
Costumul popular bănățean

Costumul popular bănățean

Răzvan Fibișan, 23 Februarie 2018

În colaborare cu Consiliul Județean Timiș, Centrul de Cultură și Artă al județului Timiș a găzduit marți, 20 februarie, la sediul din str. E. Ungureanu nr. 1, din Timișoara, un dublu eveniment, care face parte din programul „Celebrăm România 100”, derulat pe tot parcursul anului 2018: vernisajul „Tezaur etnografic. Costumul național românesc din Banat” - expoziție etnografică semnată de Marius Matei și lansarea lucrării de grafică a prof. dr. Gabriel Kelemen, care „surprinde dinamica viului la nivelul biosferei, într-un limbaj estetic contemporan”.

Costumele populare din colecția personală a muzeografului bănățean Marius Matei dezvăluie nu numai pasiunea românilor din partea de vest a țării, ci și frumusețea Banatului de câmpie, unde multiculturalitatea este o trăsătură specifică. Piese de vestimentaţie purtate în urmă cu mai bine de un veac, cuprinse de tricolorul prins în cingătoare, reconstituie portul popular tradiţional bănăţean, în care firele de aur formează figuri decorative complexe, iar mâna iscusită a femeii desăvârșește croiala specifică acestui port. Cel mai vechi costum expus aici datează din anul începerii Primului Război Mondial (1914), având modele de inspiraţie bizantină. Tezaurul popular bănățean expus la Centrul de Cultură și Artă al județului Timiș se doreşte a fi un dar adus Centenarului Marii Uniri. „Celebrăm Centenarul Marii Uniri printr-un eveniment prin care ne întoarcem la autentic, la surse, sintetizate în detaliile costumului național românesc”, au sub­liniat organizatorii.

O imagine a culturii tradiționale bănățene

După o strădanie de mai mulți ani, muzeograful etnolog a reușit să străbată la pas întreg Banatul de câmpie, reușind să închege o impresionantă colecţie de peste 2.500 de piese de îmbrăcăminte şi accesorii din perioada 1870-1945, din Banatul de câmpie (zonele Timişoara, Lugoj, Buziaş şi Ciacova), conservată în Muzeul Etnografic din comuna Giroc. Pe lângă acest divers tezaur al portului popular local, imaginea culturii tradiţionale bănăţene este completată și de o serie de obiecte cu specific local, cum ar fi bijuterii, maşini de tors, fotografii sau ceramică.
Marius Matei a șters mai întâi colbul depus în decursul vremii de pe fotografiile vechi, în care se putea observa portul autentic popular purtat în diferite ocazii de fete şi feciori, de femei măritate şi bărbaţi, de la portul zilnic până la cel de mers la biserică, de nuntă ori de doliu, iar pe acest suport se evidențiază piesele vestimentare: ia, care în Banat se numeşte spăşel, fusta (poale) peste care se aşază cătrinţa sau opregul, iar în talie sunt legate cu un brâu, un cojocel sau o altă haină din postav.

Muzeograful explică faptul că tradiţionalul costum bănăţean prezintă mici deosebiri faţă de celelalte porturi populare din ţară, dat fiind faptul că Banatul a avut o istorie puţin diferită.

„Avem o istorie imperială, iar acest lucru a favorizat ca unele drumuri comerciale să se dezvolte mai mult decât în alte zone şi au pătruns aici mai multe materiale deosebite, cum sunt mătăsurile şi mărgelele aduse din Veneţia, firul metalic adus din Franţa, Germania, Austria, brocardurile aduse din Cehia sau broderiile franţuzeşti. Aceste materiale au înnobilat costumul popular, dar avem şi costume de inspiraţie bizantină. În privinţa culorilor, acestea nu prea sunt obţinute în casă, ci sunt mătăsuri cumpărate din prăvăliile evreieşti”, a detaliat etnograful Muzeului Satului Bănăţean.

Pasiunea colecționarului a prins contur după ce mai multe lucruri păstrate în casă de generaţii l-au făcut să conştientizeze că ele reprezintă adevărate comori ale civilizaţiei rurale, care riscă să se piardă într-o lume în care influenţele urbane sunt tot mai răspândite. „Deţin o colecţie etnografică ce numără peste 2.500 de piese ce datează din perioada 1870-1945 şi este axată pe portul tradiţional bănăţean, în exclusivitate pentru Banatul de câmpie. Piesele provin din mai multe subzone etnografice, Făget, Lugoj, Buziaş, Timişoara, Deta, Ciacova şi Sânnicolau Mare. De 15 ani am luat la pas sat cu sat pentru a obţine fotografii vechi care să ateste corectitudinea cu care asamblezi fiecare costum în parte”, a afirmat, pentru Agerpres, Marius Matei.

Tricolorul, simbolul Centenarului Marii Uniri

Desigur, simbolul Centenarului rămâne tricolorul care a unit toţi românii, dar care pentru bănăţeni a reprezentat un dar de preţ purtat fie „în ascuns” înaintea Marii Uniri, fie în culori uşor „denaturate”, care să nu atragă atenţia stăpânirii străine care îi amenința cu pedepse grele.

„Am optat pentru tricolor (aşezat la brâul costumelor expuse - n.r.) pentru a puncta Centenarul. Tricolorul era ascuns de cele mai multe ori pentru că, fiind sub ocupaţie străină, austro-ungară şi mai ales maghiară, la un moment dat, ni s-a interzis să folosim tricolorul. De aceea era purtat ascuns în buzunarul de la căptuşeală, culorile erau puţin schimbate, galbenul era mai spre alb, albastrul era cu nuanţe de verde”, a adăugat muzeograful.

Acest tezaur al portului popular bănățean a fost expus în marile muzee din ţară, la Bucureşti şi Cluj, urmând a fi expus și la Iaşi. În străinătate a fost expus în Germania, Dubai, urmând a fi expus și la Bruxelles.

Cel de-al doilea eveniment găzduit de Centrul de Cultură și Artă al județului Timiș a fost lansarea lucrării de grafică a prof. dr. Gabriel Kelemen, de la Universitatea de Vest din Timișoara. Apărut la Editura Datagroup, albumul cuprinde „desene elaborate, cu explicații ale fenomenelor morfodinamice naturale, completate cu fotografii originale, ce surprind și captează fenomenul de metamorfoză a fluidelor atât din punct de vedere științific, cât și din punct de vedere estetic, corelate cu dinamica viului la nivelul biosferei, construind premisele unui limbaj computațional inedit”, după cum autorul însuși precizează.

Promovarea artei și culturii tradiționale bănățene

Compartimentul „Cultură tra­di­țională” din cadrul Centrului de Cultură și Artă al județului Timiș are ca obiectiv cercetarea, conservarea, valorificarea și promovarea artei și culturii tradi­țio­nale.

Compartimentul desfășoară programe și proiecte culturale în domeniul culturii tradiționale urmărind: cercetarea obiceiurilor și tradițiilor din județul Timiș, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural local, revitalizarea meșteșugurilor locale, păstrarea specificului multietnic al Banatului, dar și menținerea dialogului intercultural, dezvoltarea schimburilor culturale, atât la nivel național, cât și internațional.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!