Cultură
Costumul popular, un „act de identitate”

Costumul popular, un „act de identitate”

Gabriela Zamora, 31 Iulie 2018

Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” marchează Centenarul Marii Uniri cu expoziţia de costum tradiţional „Un veac de frumuseţe”. Aceasta cuprinde 200 de piese de patrimoniu din toate zonele ţării, dar și costume ale minorităţilor etnice, din colecțiile muzeului. Sunt piese vestimentare care vorbesc despre talentul femeii, despre nopţi lungi în care visurile se transformau în frumuseţe, culoare şi ţesătură, costume care arată un talent special, intuit şi promovat de regina Maria, cea care le-a și purtat cu mare plăcere, după cum a declarat Paula Popoiu, managerul Muzeului Satului, la vernisajul expoziției de acum câteva zile.

Expoziţia este dedicată în primul rând femeii, care în ultima sută de ani a trecut prin momente grele. `Dacă spunem 100 de ani la scara istoriei nu înseamnă mare lucru, însă la scara vieţii unui om, a unei femei, în cazul de faţă, înseamnă două războaie mondiale, înseamnă, după acea perioadă comunistă, cea mai neagră din această sută de ani, înseamnă femeia care a îndurat multe, dar care totuşi a trecut peste durere, peste tristeţea acelor două războaie”, a punctat Paula Popoiu, directorul Muzeului Satului „Dimitrie Gusti”.

Potrivit acesteia, în colecţiile muzeului se regăsesc, astăzi, costume absolut speciale, strânse de-a lungul celor 82 de ani de existență a muzeului, iar unele dintre ele ies pentru prima dată din colecţie. Sunt costume care vorbesc despre talentul femeii, despre nopţi lungi în care visurile se transformau în frumuseţe, culoare şi ţesătură, sunt costume care vorbesc, până la urmă, de un talent cu totul special pe care l-au intuit şi promovat marile curţi regale, „şi o pomenesc acum pe regina Maria, cea care a făcut o extraordinară promovare a costumului românesc pe care, de altfel, l-a purtat cu plăcere”, a exemplificat Popoiu.

Expoziția alcătuită din peste 200 de piese de patrimoniu încearcă să convingă publicul că femeile au creat adevărate opere de artă, în lungile ierni la lumina opaiţului sau lumânării. Cu mâinile pline de bătături şi arse de soarele verii, ele au ştiut să ţeasă o pânză fină ca un abur, au ştiut să brodeze cu fir de aur şi să croiască cămăşi, rochii, sumane pe care de zeci de ani marii creatori de modă încearcă în zadar să le copieze.

Prin acest eveniment, Muzeul Satului marchează Centenarul Marii Uniri într-un mod deosebit, susține Alexandru Pugna, secretar de stat în Ministerul Culturii, și anume „prin prezentarea câtorva costume populare foarte vechi, foarte valoroase, costume aşezate în colecţia tezaur a muzeului şi a costumului popular românesc”. El este de părere că, pentru români, costumul popular va rămâne, în timp, un act de identitate: „Costumul popular s-a constituit de-a lungul existenţei neamului nostru într-un adevărat act de identitate al ­poporului. Într-o perioadă în care cei care vremelnic au condus destinele neamului nostru românesc, deşi erau minoritari, singurele acte de identitate ale acestui popor au fost limba, ­costumul popular, obiceiurile, tradiţiile, aceste valori tra­diţionale extraordinare pe care nu ni le-au putut fura şi pe care noi întotdeauna le-am arătat tuturor cu mândrie, de­monstrând esenţa neamului nostru şi valoarea extraordinară, spirituală a acestui popor”.

Referindu-se la ie, academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a spus că această piesă vestimentară trebuie privită ca un obiect cu încărcătură spirituală, care trebuie să trezească în continuare, în conştiinţa noastră, „vibraţia naţionalistă”. „Ia era un lucru extraordinar de important. Nu era o simplă componentă a vestimentaţiei feminine. (...) Combinaţiile acestea florale sunt expresia spiritului creator în domeniul artei ornamentale, care începe în zona aceasta de foarte multă vreme, probabil din perioada neolitică”, a adăugat Bălăceanu-Stolnici. Expoziția document va fi deschisă până la 1 septembrie 2018.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!