Cota de lapte ar putea fi mai mare de anul viitor

▲ Comisia Europeană a propus o creştere cu 2% a cotelor de lapte, începând de la 1 aprilie 2008, pentru a răspunde creşterii cererii atât în Uniunea Europeană, cât şi pe piaţa mondială ▲ România va deţine, ca urmare a acestei modificări, o cotă de 3,11 milioane de tone ▲

Potrivit raportului privind perspectivele sectorului produselor lactate din UE, solicitat de Consiliu cu ocazia acordului din 2003 privind reforma PAC, cererea de lapte a crescut, între 2003 şi 2007, şi se estimează o păstrare a acestei tendinţe în următorii şapte ani.

Creşterea, ce reprezintă un total de 2,84 milioane de tone, s-ar repartiza în mod egal între cele 27 de state membre. România va deţine astfel o cotă de lapte 3,11 milioane de tone. Aceasta nu aduce atingere rezultatelor analizei pieţei produselor lactate care se efectuează în cadrul controlului de sănătate al Politicii agricole comune, în care Comisia a propus o creştere graduală a cotelor înainte de expirarea acestora la 31 martie 2015.

Perspectivele pe piaţa mondială sunt pozitive atât pentru cerere, cât şi pentru preţuri. Raportul arată că o creştere de 2% este justificată.

Din 2007, cota de lapte atribuită României este de 3,057 milioane de tone de lapte şi are două componente: livrări pentru procesare de 1,093 milioane de tone şi vânzări directe de 1,964 milioane de tone.

Numărul cererilor de creştere a cotelor de lapte a crescut în ultimul an

CE estimează că Parlamentul şi Consiliul vor reuşi să ajungă la o decizie într-un termen cât mai scurt, astfel încât creşterea să intre în vigoare la 1 aprilie.

„Reforma PAC a dat agricultorilor libertatea de a produce pentru piaţă, iar existenţa cotelor restrictive de lapte nu este conformă cu acest obiectiv. În ultimul an, am asistat la o creştere dramatică a preţurilor la lapte şi la o cerere din ce în ce mai intensă de creştere a cotelor. Şi în următorii ani, cererea de produse lactate cu o valoare adăugată ridicată - în special de brânzeturi - va continua să crească atât în Europa, cât şi în lume. Trebuie să le asigurăm agricultorilor noştri mijloacele necesare pentru a satisface această cerere crescută“, a declarat Mariann Fischer Boel, comisar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a solicitat Comisiei Europene (CE), în cursul acestui an, suplimentarea cotei, deoarece solicitările primite din partea investitorilor s-au dovedit mai mari faţă de cantitatea de lapte disponibilă.

Între 2007 şi 2014 va creşte producţia de brânzeturi în UE

În cadrul reformei PAC din 2003, Comisia propusese iniţial o creştere suplimentară a cotelor cu 2%, pe lângă cea de 1,5% care fusese deja convenită pentru 11 state membre în Agenda 2000. Consiliul nu a aprobat însă această creştere suplimentară, dar a cerut Comisiei să prezinte un raport cu privire la situaţia pieţei în cazul în care reforma ar fi fost pusă pe deplin în aplicare, înainte de a se lua o decizie definitivă cu privire la acest subiect.

Reforma din 2003 a introdus şi alte modificări, respectiv o reducere a preţurilor de intervenţie pentru unt şi lapte praf degresat.

De asemenea, s-a convenit eliminarea cotelor în aprilie 2015. Evoluţia favorabilă a pieţei, combinată cu reforma, au dus la o situaţie în care, în 2007, pentru prima oară de la instituirea sistemului în 1968, toate restituirile la export sunt egale cu zero, iar stocurile de intervenţie sunt goale. Ajutoarele pentru desfacerea pe piaţa internă sunt, de asemenea, la nivelul zero, astfel cum se prevedea că se va întâmpla după reformă.

Raportul privind perspectivele pieţei concluzionează că, între 2003 şi 2007, creşterea producţiei de brânzeturi şi lapte proaspăt a absorbit o cantitate suplimentară de 5,5 milioane de tone de lapte, în timp ce producţia totală de lapte a rămas constantă.

Conform analizei Comisiei, între 2007 şi 2014, o cantitate suplimentară de aproximativ opt milioane de tone va trebui furnizată pentru a face faţă cererii interne în creştere, în special pentru producţia de brânzeturi. Între timp, perspectivele pe piaţa mondială sunt pozitive, produsele alimentare din Uniunea Europeana înregistrând o cerere crescută în special pe pieţele emergente. În cazul în care cotele nu ar fi adaptate, UE nu ar putea beneficia de creşterea cererii şi de nivelurile sănătoase ale preţurilor.

Analiza Comisiei arată că piaţa oferă posibilităţi largi de absorbţie a creşterii cotelor cu 2%. Cu toate că analiza se bazează pe ipoteza utilizării complete a creşterii, este posibil ca impactul real asupra producţiei să fie mai limitat, având în vedere că, în prezent, cotele naţionale nu sunt utilizate în întregime în mai multe state membre.