Analiză
Credite bancare mai ieftine din luna august

Credite bancare mai ieftine din luna august

Silviu Dascălu, 01 Iulie 2009

Consiliul de Administraţie al BNR a decis reducerea dobânzii de politică monetară cu jumătate de punct procentual, până la 9%, şi a dat băncilor aproximativ zece miliarde de lei pentru a reporni creditarea, ceea ce ar trebui să ducă la o relansare a creditării şi la o scădere a costurilor unui credit. În momentul de faţă, o treime din banii plătiţi reprezintă comisioanele cerute de bancheri, de la cele aplicate creditelor şi operaţiunilor de leasing la cele de schimb valutar.

Din august am putea avea costuri mai omeneşti la creditele bancare, deoarece Banca Naţională a României a ieftinit creditele acordate băncilor comerciale şi le-a pus la dispoziţie aproape 10 miliarde de lei pentru a reporni creditarea. Banii puşi la dispoziţie de BNR pot fi luaţi de bănci din vistieria Băncii Centrale începând cu 24 iulie, dată după care economiştii susţin că vom vedea şi ieftinirea dobânzilor cerute de bănci la împrumuturi.

Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a decis reducerea dobânzii de politică monetară cu jumătate de punct procentual, până la 9%, şi a dat băncilor aproximativ zece miliarde de lei pentru a reporni creditarea.

În timp ce reducerea dobânzii-cheie a fost anticipată de majoritatea economiştilor, care susţin că era nevoie de această măsură pentru ca băncile să se poată împrumuta mai ieftin de la BNR, cele 10 miliarde de lei pentru creditare au fost o surpriză plăcută.

Banca Naţională a anunţat reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (r.m.o.) la finanţările atrase de bănci, de la 40% la 35% la cele în valută şi de la 18% la 15% la cele în lei, ceea ce ar trebui să ducă la o creştere a tranzacţiilor şi la o dinamică mai mare a creditării sau a depozitelor.

Un nivel al r.m.o. de 35% la finanţarea atrasă în valută înseamnă că pentru fiecare 100 de euro, de exemplu, atraşi de o bancă, aceasta este obligată să depună 35 de euro în vistieria BNR. Reducerea r.m.o. echivalează cu eliberare din vistierie a unei părţi din banii depuşi până acum de bănci pentru rezervele minime obligatorii.

„În termeni aproximativi, fiecare punct procentual redus din r.m.o. poate echivala cu eliberarea unei sume de circa 250-300 de milioane de euro (sau echivalent lei, caz în care intervine şi rata cursului de schimb utilizat la conversie). Astfel, suma totală eliberată ar putea fi undeva între aproximativ 2 miliarde şi 2.4 miliarde de euro structurată astfel: circa 3,1-3,8 miliarde în moneda naţională şi 1,25-1,5 miliarde în euro“, a declarat Florian Libocor, economist-şef al BRD. Per total, la un curs de 4,2 lei/euro, BNR le-a dat băncilor acces la circa 10 miliarde de lei pentru a reporni creditarea.

În ceea ce priveşte ieftinirea dobânzilor, Libocor spune că dobânzile vor „reacţiona vizibil“ în următoarele 30-45 de zile. Motivul pentru această amânare este faptul că decizia BNR privind reducerea r.m.o. intră în efect începând cu 24 iulie.

Dobândă cu o singură cifră, din toamnă

Radu Gheţea, preşedintele CEC şi al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), spune că dobânzile la depozitele în lei vor coborî la o singură cifră până la sfârşitul acestui an, în condiţiile în care, în prezent, acestea depăşesc şi 13% pe an la unele bănci.

„Eu cred că, până la sfârşitul acestui an, vom avea dobânzi la depozite cu o singură cifră, deci în jurul dobânzii de politică monetară. Cred că, spre sfârşitul anului, vom vorbi de o dobândă de politică monetară de 7%, iar în jurul acestei cifre vom avea dobânda la depozitele în lei“, afirmă Gheţea.

O treime din costul creditului reprezintă comisioanele

Românii care au făcut credite la băncile comerciale din ţară trebuie să ştie că o treime din banii plătiţi reprezintă comisioanele cerute de bancheri, de la cele aplicate creditelor şi operaţiunilor de leasing la cele de schimb valutar.

În plus, comisioanele se aplică şi la depozite, astfel încât chiar dacă depui o sumă de bani şi calculezi dobânda oferită de bănci, la final te trezeşti că nu e vorba de aceeaşi bani, pentru că se mai aplică şi o serie de comisioane, ceea ce duce la o scădere a venitului. Practic, plăteşti banca pentru că se foloseşte de banii tăi, din care obţine alţi bani pe alte dobânzi şi comisioane de la alţi clienţi, pentru că, teoretic, banii deponenţilor merg la alte persoane care împrumută bani. Aşa se face că unii manageri de bănci ajung să aibă salarii şi bonusuri colosale, în timp ce plătitorul de rând e nevoit să sacrifice confortul propriu sau chiar să renunţe la un trai decent pentru a-şi putea achita ratele.

În momentul de faţă, băncile cer de la populaţie dobânzi de două ori mai mari decât cele la care se împrumută.

2008, cel mai profitabil an din istoria sistemului bancar

Băncile din România au încasat anul trecut aproape două miliarde de euro din comisioanele percepute clienţilor, respectiv circa o treime din totalul veniturilor bancare, de peste 5,8 miliarde de euro, conform raportului asupra stabilităţii financiare al BNR.

Cei mai mulţi bani încasaţi de bănci provin din dobânzile percepute, aproximativ 2,7 miliarde de euro, ponderea dobânzilor în totalul veniturilor fiind de peste 46%.

Cele două miliarde de euro încasate sub forma comisioanelor de către bănci cumulează atât comisioanele pentru tranzacţionări şi cele aplicate creditelor, cât şi cele obţinute din operaţiunile de schimb valutar şi din leasing.

Anul trecut, sectorul bancar din România a avut cel mai mare profit din istorie, de 1,27 miliarde de euro, în creştere cu 74% faţă de 2008, conform BNR.

La ora actuală, un credit de nevoi personale de 10.000 de lei, fără garanţie ipotecară, poate fi luat de la bănci la o dobândă de 15-22% pe an. Comisioanele aplicate unui astfel de credit însă reprezintă, de cele mai multe ori, aproape o treime din costul total al creditului.

Dobânda anuală efectivă (DAE - care include şi dobânda şi comisioanele) poate urca în unele cazuri până la 30% sau chiar mai mult la astfel de împrumuturi, adică o treime din DAE ale acelor bănci reprezintă doar comisioanele şi nu ar trebui, în mod normal, să aibă vreo legătură nici cu costul finanţării, nici cu marja de profit, care sunt incluse în dobânda de bază.

Dobânzile mari se datorau şi BNR

Economiştii spun că dobânzile mari de acum, în ciuda îmbunătăţirii climatului financiar, respectiv scăderea costului la care băncile se pot împrumuta de la BNR sau între ele, are legătură şi cu perioada în care aceleaşi bănci nu ştiau cum să dea şi mai multe credite.

„Bancherii sunt nişte animale sperioase. Şi e normal să fie aşa, pentru că nu lucrează cu banii lor, ci cu ai noştri. De asta fac profituri mari, pentru că şi riscurile pe care şi le asumă sunt foarte mari. Acum plătim inclusiv perioada creditului cu buletinul. Poate că dacă băncile nu ar fi fost atât de generoase în a da unele credite atât de uşor, situaţia ar fi fost alta. Noi plătim acum pentru nunta pe care n-o mai încheiam în 2008. Am fost într-o nuntă continuă, am fost fericiţi şi am cheltuit mai mulţi bani decât aveam“, a declarat Eugen Rădulescu, director BNR.

De altfel, faptul că dobânzile la creditele în lei cerute de bănci nu au aproape nici o legătură cu cele din piaţă, respectiv costul finanţării, este evident când se observă statisticile BNR. În timp ce în septembrie, înainte de izbucnirea crizei, băncile cereau dobânzi de 15,26% la creditele noi în lei când ele se împrumutau între ele la cel mult 13,71% (Robor la trei luni, dobânda la care băncile se împrumută între ele în lei pe o perioadă de trei luni), deşi ele pot obţine banii din ce în ce mai ieftin, dobânzile pe care le cer sunt la fel de mari ca atunci când se împrumutau scump. În aprilie, de exemplu, cel mai mare nivel al Robor la trei luni a fost de 14,76%, în timp ce dobânzile cerute erau de 19,24%. Altfel spus, dacă înainte de criză băncile cereau clienţilor dobânzi cu numai 1,5% mai mari decât cele la care ele se împrumutau de la alţi bancheri, acum această marjă este de circa şase-şapte ori mai mare. Dacă în cazul creditelor deja acordate, bancherii pot spune că dobânzile de acum sunt mari, dar că vor fi recorelate la Robor la data trecută în contract, dobânzile cerute de bănci la împrumuturile noi ar fi normal să ţină cont de evoluţia din ultima perioadă.

Băncile nu pot fi obligate să reducă dobânzile

Băncile nu pot fi obligate de stat să îşi reducă dobânzile, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Declaraţia consilierului a venit ca un răspuns la ameninţarea vicepremierului Dan Nica privind expirarea în scurt timp a celor 30 de zile acordate băncilor pentru a-şi reduce dobânzile. Nica a declarat că, dacă trece luna, Guvernul ar putea introduce taxa „Robin Hood“, respectiv supraimpozitarea profitului băncilor. Vasilescu a declarat însă pentru un post de radio că „povestea cu 30 de zile în relaţiile cu instituţii private nu este soluţia şi nu va rezolva nimic“. El a precizat că fenomenul despre care vorbeşte Nica, faptul că unele companii preferă să ţină banii la bancă în loc să plătească dările la stat, a fost semnalat, într-o altă formă, chiar de guvernatorul Mugur Isărescu. „Guvernatorul spunea că băncile învaţă populaţia să joace rolul de rentier. Această rentă, care înseamnă dobândă foarte mare pentru depozitele din bănci, se regăseşte şi în credite şi în dobânzile cu care taxează creditele“, a spus Vasilescu.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!