Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Crețișoara, „medicul” rănilor

Crețișoara, „medicul” rănilor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Ziarul Lumina - 01 Octombrie 2018

Proprietățile terapeutice ale crețișoarei sunt diverse, în corelație cu componența biochimică: astringente, antidiareice și anticoagulante (datorită taninurilor), stomahice, antihemoroidale, diuretice, antiinflamatoare, cicatrizante, tonice, vulne­rare, sedative, decongestive ale ficatului, cardiotonice și întăritoare ale inimii.

Crețișoara este o plantă cunoscută din vremuri pentru proprie­tățile sale în vindecarea multor boli. Denumirea știin­țifică este Alchemilla vulgaris, iar în România găsim multe denumiri populare ca: umbrarul doamnei, umbrarul muntelui, brumărie, crețărel, palașcă și pleașcă. Aceste denumiri sunt date pentru cele 12 subspecii prezente în flora noastră, toate cu virtuți medicinale.
Plantele sunt prezente în Europa și Asia, pe soluri bogate în humus din zonele deluroase, pe podișuri înalte până în etajul montan și alpin. Sunt întâlnite în flora spontană din fânețe, pășuni, livezi, crânguri, tufărișuri, margini de pădure, stâncării, coaste abrupte și albii de torenți montani.

În scopuri medicinale se utilizează părțile aeriene ale plantelor, recoltate în timpul înfloritului (lunile iunie-august), spre orele de amiază, după uscarea picăturilor de rouă de pe frunze. Spre toamnă se recoltează numai frunzele.

Acțiuni vindecătoare

Efecte în boli ale aparatului digestiv:
- afecțiuni gastrice și intestinale, enterite, diaree, spasme stomacale și balonări;
- steatoză hepatică și congestie hepatică;
- ocluzie intestinală;
- hemoragii interne;
- hemoroizi.

Efecte în boli ale sistemului nervos:

- insomnie, cefalee, astenie, oboseală nervoasă;
- epilepsie;
- scleroză multiplă.

Efecte în boli metabolice:

- diabet zaharat;
- obezitate și celulită (mai eficace este specia Alchemilla montana care crește la mari înălțimi);
- avitaminoze și anemii;
- atrofie musculară la copii și vârstnici.

Efecte în afecțiuni ale cavității bucale:

- stomatite, afte, gingivite, faringite, laringite;
- calmarea durerilor după extracții dentare.

Efecte în boli dermatologice:

- răni purulente, varice, cangrene, ulcerații, înțepături de insecte.
- un studiu francez din anul 1996 arată că ceaiul de crețișoară inhibă degradarea țesuturilor elastice și conjunctive la pielea îmbătrânită și la tenuri ridate sau vestejite.

Alte afecțiuni:

- hernie inghinală (în amestec cu traista ciobanului);
- reumatism și poliartroze.

Forme de utilizare în tratamente interne

- infuzie cu amestec de creți­șoară + trei frați pătați + traista ciobanului, pentru a combate atrofia musculară la copii și scleroza multiplă;
- infuzie cu amestec de creți­șoară (40 g) + coada șoricelului (20 g) + roiniță (20 g) + sunătoare (20 g) la un litru de apă cloco­tită;
- tinctură (100 g herba uscată în 500 ml alcool 30%) se iau câte 30 de picături în puțină apă, de 3 ori pe zi, cu efecte în tratamentul diareei.

Rețete pentru uz extern

- băi generale sau locale cu decoct concentrat de crețișoară (200 g herba uscată sau 500 g herba proaspătă se lasă peste noapte să macereze într-o găleată cu apă rece, se încălzește în dimineața următoare și se strecoară în apa de baie, având efecte favorabile la copiii bolnăvicioși și la spălarea rănilor purulente, a erupțiilor cutanate, ulcerații zemuinde, tăieturi și înțepături de insecte;
- comprese cu decoct sau infuzie concentrată de crețișoară (100 g herba uscată la un litru de apă), aplicate de trei ori pe zi, pe ulcere varicoase, plăgi infectate, ulcerații inflamate, obezitate, celulită, vergeturi, conjunctivite, tenuri iritate sau infectate;
- gargară cu decoct (100 g herba uscată la un litru apă, cu fierbere două minute și infuzare 10 minute) cu efecte în dureri de gât, afte, infecții faringiene, laringite, abcese, stomatite și închiderea rănilor provocate de extracții dentare;
- cataplasme cu frunze proaspete zdrobite care se aplică pe păr­țile vătămate (ulcere varicoase sângerânde, plăgi, tăieturi, cicatrizarea rănilor, sângerări, înțepă­turi de insecte și scleroză multiplă);
- cataplasme cu frunze proaspete fierte în lapte contra durerilor de cap;
- masaje ușoare cu infuzie de crețișoară + traista ciobanului cu efecte în atrofii musculare la copii și bătrâni și în boli musculare grave. (Prof. univ. dr. Constantin Milică – Din volumul „Izvoare de sănătate din flora medicinală”)