Analiză
Criza economică grăbeşte reformarea sistemului de pensii

Criza economică grăbeşte reformarea sistemului de pensii

Silviu Dascălu, 08 Octombrie 2009

Proiectul de lege a pensiilor pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea prevede recalcularea pensiilor speciale la niveluri decente, pentru a nu mai exista discrepanţe foarte mari între cea mai mică şi cea mai mare pensie. Proiectul prevede şi un nou mod de calcul al pensiilor obişnuite, prin majorarea punctului de pensie şi pentru pensionari, indexat cu rata inflaţiei, estimată la 5%.

Guvernul îşi va asuma răspunderea pentru un nou proiect de lege a pensiilor. Potrivit proiectului, peste 258.000 de pensii speciale vor fi recalculate după cum a declarat Mihai Şeitan, secretar de stat în Ministerul Muncii.

„Pe o perioadă de până la şase luni de la intrarea în vigoare a legii, aceste pensii vor fi recalculate. Astfel, până la calcularea noului cuantum se va lua vechea pensie“, a spus Şeitan.

Acesta a precizat că noua lege prevede şi un nou mod de calcul al pensiilor obişnuite, prin majorarea punctului de pensie şi pentru pensionari, indexat cu rata inflaţiei, estimată la 5%, la care se adaugă o creştere cu 50% a salariului mediu brut, estimată la 2% pentru 2010, ceea ce reprezintă o creştere de 1%.

„Cum din 2010 salariile publice sunt îngheţate, cei mai avantajaţi sunt pensionarii, cărora le sunt indexate pensiile cu rata inflaţiei“, a explicat Şeitan.

Scopul legii, eliminarea discrepanţelor dintre pensii

Potrivit premierului Emil Boc, motivaţia, în esenţă, a actului normativ este de a asigura susţinerea financiară a sistemului de pensii publice din România, eliminarea privilegiilor şi a nedreptăţilor, a inegalităţilor din sistemul public de pensii prin existenţa pensiilor speciale, simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice şi adaptarea acestei legi la cerinţele existente în Uniunea Europeană.

„Numărul total de pensionari este azi de 5,7 milioane, iar numărul de contribuabili de 4,9 milioane, adică un contribuabil susţine 1,2 pensionari. Avem o creştere masivă, frauduloasă, a pensionărilor de invaliditate, de la circa 600.000 de persoane, în 2001, la circa 900.000 de persoane, în 2009, deci o creştere de 50% şi care, prin practica abuzivă, încarcă bugetul de pensii“, a arătat premierul.

Şi nu în ultimul rând, potrivit lui Boc, bugetul este afectat şi de slaba acoperire cu asigurare pentru pensie a populaţiei active, de circa 50%.

Cum se va calcula pensia

Stabilirea pensiilor se face prin înmulţirea numărului mediu de puncte pe care persoana l-ar fi realizat pe toată durata de activitate, dacă ar fi plătit contribuţii de asigurări sociale, cu valoarea unui punct de pensie, stabilită anual prin legea bugetului de asigurări sociale, potrivit proiectului iniţiat de Executiv.

Prim-ministrul a mai spus că va avea loc şi o creştere a valorii punctului de pensie cu nivelul inflaţiei şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut.

Valoarea punctului de pensie se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi se determină prin majorarea ultimei valori a punctului de pensie din anul precedent cu rata inflaţiei, la care se adaugă jumătate din creşterea reală a salariului mediu brut, prognozat pe anul următor.

Toate persoanele care obţin venituri profesionale şi nu plătesc contribuţiile pentru pensii vor fi obligate să le achite, potrivit noilor reglementări, din legea unitară a pensiilor.

Boc a precizat că măsura va urmări creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale.

În prezent, conform datelor ANAF, sunt peste 400.000 de persoane care fac parte din aceste categorii, din care doar 100 000 plătesc contribuţii pentru pensii.

Totodată, Guvernul propune şi înăsprirea condiţiilor de pensionare anticipată parţială, prin noua lege a pensiilor.

Premierul a arătat că, potrivit Casei Naţionale de Pensii, numărul actual de pensii anticipate parţiale aflate în plată este de 112.000, tendinţa fiind de creştere.

Potrivit şefului Executivului, se propune înăsprirea condiţiilor de acordare a acestui tip de pensie, crescând penalizarea acordată la 0,75% pentru fiecare lună de pensionare anticipată faţă de vârsta standard de pensionare.

Pensionare la 65 de ani

Proiectul privind sistemul unitar de pensii publice prevede că vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei şi un stagiu minim de cotizare de 15 ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor de pensionare.

Potrivit proiectului, în sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii: pensia pentru limită de vârstă; pensia anticipată; pensia anticipată parţială; pensia de invaliditate şi pensia de urmaş.

Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare, prevăzute de prezenta lege.

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor de pensionare eşalonat. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare, conform eşalonării prevăzute prin lege.

Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, iar atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării, potrivit proiectului de lege.

Pensionarea anticipată doar cu 5 ani

Potrivit proiectului de lege, pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 10 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de prezenta lege.

Pentru obţinerea pensiei anticipate este necesară şi realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate.

La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi cumulată cu nici o altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative. La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate.

Sistemul de pensii în alte ţări europene

În Marea Britanie, cetăţenii care lucrează şi plătesc contribuţii sociale pot beneficia de următoarele prestaţii sociale odată cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia britanică în ceea ce priveşte încetarea activităţii pentru limită de vârstă:

- pensiile de stat, care includ pensia de bază şi pensia suplimentară;

- pensiile private, care includ pensiile ocupaţionale şi pensiile personale.

Pensia de bază (Basic state pension) se acordă persoanelor care au atins vârsta de pensionare (în prezent 60 de ani la femei şi 65 de ani la bărbaţi; vârsta de pensionare la femei se va ridica la 65 de ani în intervalul 2010-2020) şi care au contribuit suficient la sistemul public de pensii.

Acest tip de pensie de bazează pe contribuţiile sociale plătite de fiecare persoană la sistemul public în baza Numărului de Asigurare (National Insurance Number). Nivelul pensiei acordate depinde de numărul de ani în care persoana în cauză a plătit contribuţii sociale sau este creditată ca şi când ar fi plătit aceste contribuţii.

Contribuţiile sociale sunt plătite în baza Clasei 1 de contribuţii sociale de către toate persoanele încadrate în muncă care obţin venituri săptămânale mai mari de Ł 100 (nivelul stabilit pentru perioada 2007-2008). Cei ale căror venituri săptămânale sunt cuprinse între Ł 87-100 nu plătesc contribuţii sociale, însă beneficiază de acelaşi regim ca şi cei care plătesc contribuţii sociale. În aceeaşi măsură, anumite categorii sunt creditate ca şi când ar fi plătit aceste contribuţii (ex: persoanele care au în îngrijire persoane cu handicap grav) deşi nu obţin venituri şi nu plătesc contribuţii sociale.

De pensia de bază beneficiază şi lucrătorii independenţi (self-employed) în situaţia în care au achitat contribuţiile aferente Clasei 2 de contribuţii sociale.

În cazul Franţei, sistemul de pensii oferă o pensie de până la 50% din ultimul salariu pentru salariile mari sau 75% din ultimul salariu pentru cei care au salariile mici, a declarat Gilles Sohm, director al AG2R Fond de Pensii.

Sistemul de pensii se bazează pe 3 piloni. Primul este sistemul public de pensii care are în vedere dictonul „plăteşti pe măsură ce eşti plătit“, poate fi impus prin lege sau poate fi de tipul beneficiu definit. Al doilea pilon cuprinde provizioanele ocupaţionale pentru pensii (legate de locul de muncă) care de obicei sunt dinainte constituite. Pensiile sunt gestionate de fonduri de pensii independente sau afiliate, prin contracte grup de asigurări de viaţă sau chiar de companii, acestea formându-şi rezerve. Al treilea pilon constă în economii individuale voluntare gestionate de asiguratori.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!