Analiză
Criza omoară vacile de lapte în Europa

Criza omoară vacile de lapte în Europa

Silviu Dascălu, 22 Octombrie 2009

În Europa, criza laptelui a ajuns la cote maxime, producătorii au ieşit furioşi în stradă în principalele oraşe europene, făcând presiuni pentru a primi ajutor. După luni de zile de proteste, Comisia Europeană a decis să deblocheze un ajutor de 280 de milioane de euro pentru susţinerea sectorului laptelui. Problema fermierilor este scăderea puternică a preţului laptelui, în medie cu 50%. Şi în România există aceste nemulţumiri, însă fermierii nu intră deocamdată în grevă.

Criza laptelui ia amploare în statele Uniunii Europene, crescătorii de vaci preferând să le sacrifice şi să comercializeze carnea decât să vândă laptele la preţuri atât de mici. Fermierii spun că preţurile în momentul de faţă sunt mai mici cu până la 50% faţă de costurile de producţie, iar acest lucru le aduce pierderi uriaşe. „Vacile, din nefericire, nu au dreptul la alocaţii de şomaj, prin urmare, nu avem ce să le facem decât să le sacrificăm şi să vindem carnea apoi pentru a ne acoperi costurile de până acum. Şi nici aşa nu reuşim să acoperim toate cheltuielile“, a declarat pentru cotidianul italian „La Republica“, Alessio Palestra, 32 de ani, crescător de vaci în Belgioioso, aproape de Pavia.

Ca la toţi ceilalţi crescători, cuvintele îi sunt calde şi atenţionate atunci când vorbeşte de animalele sale. „Vacile sunt scoase din grajduri cel mai adesea vara. Dar, în acest an, au fost scoase de două ori mai mult decât anul trecut“. Dar în acest an, vacile nu au ieşit pentru a merge la păşune. Ci la abator.

„Până anul trecut, le ţineam cât mai mult posibil. Şase sau şapte vaci au fost tăiate în şapte sau opt ani. Acum că laptele nu ne aduce nimic, anticipăm. Dacă vaca nu este în formă, o ducem la tăiat. În felul acesta avem mai puţine animale la mâncare şi facem economii. Mai mult, asta ne aduce nişte bani care ne permit să ieşim cu bine din sfârşitul de lună. Faptul că trebuie să trimitem animalele la abator mai repede decât ar trebui este exasperant. Astăzi, a fi crescător de animale a devenit o acţiune disperată“, adaugă crescătorul italian.

Preţul pe litrul de lapte nu acoperă nici furajarea animalelor

Fermierii europeni se plâng că preţul este mult prea mic pentru litrul de lapte şi că aceşti bani nu ajung nici măcar pentru furajarea animalelor.

„În prezent nu primesc decât 29 de centime pe litru şi sunt în pierdere. Eu am un contract cu o fabrică care la începutul anului îmi plătea 32 de centime. Apoi, mi-au trimis o scrisoare în care ziceau că au obţinut un preţ mai bun de la concurenţii mei. Pentru a nu rezilia contractul, a trebuit să revizuim tarifele. «Dacă noile condiţii nu vă convin, puteţi rezilia contractul şi vă puteţi vinde laptele la cine doriţi», mi-au scris aceştia. Pentru alţi crescători, situaţia a fost chiar mai rea. Cei care produceau pentru marile fabrici producătoare de parmezan şi gorgonzola primeau între 27 şi 28 de centime pe litru. Dar costul pentru producerea unui litru de lapte este de 30 de centime pentru o vacă, şi asta doar pentru alimentaţia sa“, a mai spus fermierul italian.

Pierderi de 4.000 de euro pe lună la 60 de vaci

Allesio Palestra este şi preşedinte al secţiei locale a producătorilor de lapte, care a aderat la Uniunea agricultorilor şi cunoaşte bine cifrele dezastrului: „conform calculelor noastre, un crescător care are 60 de vaci de lapte pierde 4.000 de euro pe lună. Cel care are 200 pierde 15.000 de euro. Există exploatări care sunt în agonie, cele care trebuie să îşi închirieze terenurile. Am colegi care sunt la capătul puterilor. Pentru a plăti furajele şi „concentratele“, un amestec pe bază de proteine, care conţine orz şi ulei de soia şi pentru a plăti chiriile, trebuie să intre în economiile familiei. Dacă situaţia nu se schimbă foarte repede, aceştia îşi vor desfiinţa fermele. Entuziasmul pentru această meserie nu mai este decât o amintire îndepărtată. „Angajatul meu care fixează aparatul de muls se trezeşte cu noaptea în cap, la 1h30, apoi revine pentru tura de la 13h30. Eu sunt în picioare la 5h30 şi lucrez până seara. Şi se întâmplă ca în timp ce iei masa o vacă să nască şi tu să trebuiască să fii acolo. Uneori trebuie să te trezeşti noaptea pentru un viţel bolnav, şi toate astea pentru a pierde bani“, mai spune Palestra.

O soluţie: programul „lapte în şcoli“

Consiliul European al Agriculturii s-a reunit pe 19 octombrie la Luxemburg şi a decis alocarea în acest sector a 280 de milioane de euro, însă aceşti bani sunt insuficienţi pentru a scoate fermierii din criză.

În rezoluţia Parlamentului European referitoare la criza din sectorul produselor lactate, deputaţii europeni au solicitat mai multe acţiuni menite să rezolve problemele pe termen mediu şi lung din sectorul lactatelor. În acest sens, Parlamentul a solicitat Comisiei, în repetate rânduri, să întreprindă mai mult pentru rezolvarea acestei crize.

Potrivit europarlamentarilor, Comisia ar trebui să introducă măsuri imediate de stimulare a cererii de produse lactate, precum finanţarea programului „lapte în şcoli“. În plus, ei solicită crearea unui fond european pentru produsele lactate în valoare de 600 de milioane de euro prin care să se acorde ajutor organizaţiilor şi cooperativelor de producători şi să fie sprijinite investiţiile în domeniul agricol.

„Măsurile adoptate până în prezent nu sunt suficiente pentru a ajuta fermierii“, a declarat Paolo De Castro, deputatul responsabil pentru raportul legislativ şi preşedintele Comisiei pentru Agricultură. „În rezoluţia adoptată solicităm mai multe iniţiative şi sperăm ca propunerile noastre să fie luate în considerare“, a mai adăugat deputatul.

Se doreşte o îmbunătăţire a transparenţei preţurilor în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente şi o examinare a felului în care pot fi menţinute, pe termen lung, după eliminarea restituirilor la export, creditele corespunzătoare în cadrul sectorului produselor lactale. De asemenea, se doreşte autorizarea asigurării creditului la export în domeniul agriculturii, după modelul practicat de americani.

De asemenea, comisarul pentru Agricultură, Marian Fischer Boel, a anunţat noi măsuri de sprijin pentru acest sector. Acestea includ posibilitatea ca statele membre să ofere temporar ajutoare de stat până la 15.000 de euro/fermier şi să achiziţioneze cote de producţie de la fermieri pentru rezervele naţionale.

Principala vină: procesatorii şi lanţurile de magazine

Fermierii europeni consideră că principala vină în toată criza o au procesatorii, pe de o parte, care nu oferă preţul corect, dar şi lanţurile de magazine care impun la rândul lor anumite preţuri de preluare a produsului finit.

Aceştia susţin că s-au lovit de refuzuri repetate ale procesatorilor de actualizare a preţului laptelui, în condiţiile în care preţul la raft a crescut, costurile de exploatare au crescut, timp în care producătorul primeşte aceeaşi bani.

Astfel, dacă magazinul nu oferă un preţ mai mare, procesatorul la rândul său trebuie să iasă în câştig şi oferă un preţ şi mai mic producătorului, iar cel care pierde este fermierul care se chinuie cu animalele.

Aceştia nu îşi permit să dicteze preţurile, deoarece riscă să nu le mai preia nimeni laptele şi să fie nevoiţi să îl verse în stradă, aşa cum s-a întâmplat la protestele recente din oraşele europene.

Soluţia, după cum spune fermierii, ar fi să îşi facă fiecare o fabrică de procesare şi apoi să scoată pe piaţă direct produsul finit.

Însă chiar şi aşa, procesatorii se pot orienta spre lapte din import, astfel încât şansele ca fermierii autohtoni să îşi vândă laptele scad şi mai mult deoarece ar fi criză de supraproducţie pe de o parte, iar fermierii să rămână cu produsele în depozite.

Din calculele fermierilor, în momentul de faţă 12% din banii din lapte merg către producător, 40% comercianţii şi 48% procesatorii.

Acest lucru a făcut ca tot mai multe ferme să îşi închidă porţile, iar fermierii să se apuce de alte afaceri, mai profitabile.

Numai în Franţa, numărul de ferme de lapte a scăzut de la 427.000 în 1984, la 90.000 astăzi. În Europa, între 2006 şi 2008, au dispărut 334.000 de ferme de lapte.

Situaţia din România

Şi fermierii din România sunt nemulţumiţi. Aceştia primesc doar 1,05 lei pe litrul de lapte, iar în cel mai rău caz 0,3-0,5 lei.

Faţă de anul 2008, preţul este cu 40-50% mai mic. Cauza o reprezintă supraproducţia de lapte de pe plan european, a declarat Costel Caraş, preşedintele Sindicatului Crescătorilor de Taurine din România. El spune că în România intră lapte din Uniunea Europeană fără să se respecte Legea Cotelor de Lapte, iar anual, importurile de lapte crud, semipasteurizat, pasteurizat sau condensat depăşesc 500 de mii-600 de mii de tone.

Datorită preţului mic pe litrul de lapte, mulţi fermieri produc lapte de slabă calitate, iar procesatorii recurg la importuri pentru a suplini necesarul de materie primă, spune patronul unei ferme din Pantelimon, care deţine un efectiv de 400 de vaci şi primeste doar 0,3 lei pe litrul de lapte.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!