Documentar
Ctitor de credinţă şi cultură în Ardeal

Ctitor de credinţă şi cultură în Ardeal

Oana Rusu, 19 Mai 2011

În cadrul manifestărilor dedicate împlinirii a 200 de ani de la naştere şi 135 de ani de la trecerea la Domnul a mitropolitului Andrei Şaguna, din 2008, de la Sibiu, s-a anunţat începerea demersurilor privind canonizarea marelui ierarh. Constituirea dosarului pentru canonizare a început în 2008, iar din comisia de teologi fac parte pr. prof. acad. Mircea Păcurariu, arhid. prof. Ioan I. Ică jr şi conf. Paul Brusanowski. Canonizarea marelui ierarh se află, în acest an, în atenţia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În 2008 s-a propus în cadrul Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului ca mitropolitul Andrei Şaguna să fie trecut în rândul sfinţilor alături de Sfinţii Ierarhi Ghelasie de la Râmeţ, Iachint de la Vicina, Varlaam şi Dosoftei, mitropoliţii Moldovei, Antim Ivireanul şi Grigore Dascălu, mitropoliţii Ţării Româneşti, episcopul Calinic al Râmnicului. "Andrei Şaguna merită cu prisosinţă să fie cinstit, să fie socotit ca sfânt ocrotitor al Ortodoxiei din Transilvania, pentru că realizările lui nu sunt cu nimic mai prejos decât ale celor pe care i-am menţionat", a arătat pr. acad. prof. dr. Mircea Păcurariu.

Ierarhul a reînfiinţat vechea Mitropolie a Transilvaniei, desfiinţată de autorităţile habsburgice în 1701. Tot el a dat acestei mitropolii cea mai democratică şi mai corespunzătoare legislaţie prin Statutul organic din 1868, ale cărui principii vor sta la baza altor legiuiri în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, chiar şi după realizarea unităţii statale din 1918, după cum a spus pr. Mircea Păcurariu, amintind unele din meritele marelui ierarh.

Iniţiator al educaţiei moderne în Ardeal

Ierarhul a reorganizat, pe baza unor principii moderne, învăţământul teologic din Ardeal, iar multe din instituţiile înfiinţate de el îşi continuă şi în prezent activitatea. În urma sa au rămas sute de şcoli primare îndrumate de Biserică. "Prin aceste şcoli s-a menţinut credinţa ortodoxă, dar şi neamul nostru din Ardeal şi Banat", a arătat pr. Mircea Păcurariu, care a adăugat că ierarhul a sprijinit cu burse tinerii, fiind astfel formată elita culturală a Ardealului de până la 1918. De numele lui Andrei Şaguna este legată înfiinţarea Institutului Teologico-Pedagogic de la Sibiu, a spus conf. dr. Paul Brusanowski, din cadrul Facultăţii de Teologie "Andrei Şaguna" din Sibiu.

După înfiinţarea tipografiei eparhiale, Şaguna a fost "un excelent îndrumător al activităţii editoriale şi un bun autor de lucrări cu caracter canonic, istoric şi pastoral, editor al Bibliei, al cărţilor de slujbă, al manualelor pentru elevii şcolilor Bisericii, iniţiator al ziarului "Telegraful Român"", a spus pr. Păcurariu, iar "prin lucrările sale originale Andrei Şaguna poate fi considerat un adevărat "Părinte al teologiei româneşti moderne"".

Susţinător al drepturilor românilor

Andrei Şaguna s-a implicat în frământările naţional-politice ale românilor transilvăneni, ca preşedinte al Adunării Naţionale a Românilor de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj 3/15 mai 1848. "Prin acţiunile sale de ordin naţional-politic se ilustrează portretul ierarhului care a urmărit propăşirea Bisericii şi a naţiunii sale", a arătat dr. Sebastian Dumitru Cârstea, directorul Colegiului "Carol I" din Sibiu. Şaguna era recunoscut de Curtea de la Viena drept conducătorul naţional al românilor. Ierarhul a iniţiat memorii pentru unirea tuturor românilor din Imperiu într-o naţiune independentă, cu administraţie naţională autonomă politică şi bisericească, a mai spus dr. Cârstea.

Organizarea Bisericii în Ardeal

Biserica ortodoxă din Transilvania s-a reorganizat după principiile statutului organic al lui Andrei Şaguna, care prevedea autonomia bisericească faţă de stat şi sinodalitatea, instituind conlucrarea mirenilor şi a clericilor. Întemeierea Mitropoliei Ardealului şi alcătuirea unui Statut de organizare s-au putut realiza "numai de o persoană cu viziune bisericească şi înzestrată cu bogate cunoştinţe teologico-canonice", a spus pr. conf. univ. dr. Irimie Marga, de la Facultatea de Teologie din Sibiu. Ierarhul "a reuşit, cu o tactică de excepţie, să restructureze organizarea şi conducerea Bisericii, fără convulsii şi fără schisme, orientând-o spre formele canonice ale Bisericii primare".

Astfel, Şaguna "trebuie socotit drept cel mai mare legiuitor şi organizator bisericesc în Biserica Ortodoxă Română şi poate chiar în întreaga Ortodoxie". Ulterior legiuirile şaguniene au fost izvorul principal al primului Statut de organizare şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române, elaborat în 1925. Următorul Statut, din 1948, a păstrat principiile Statutului organic, dar, desigur, cu restricţiile impuse de regimul comunist.

Astfel, "opera mitropolitului providenţial Andrei Şaguna este impresionantă şi de o importanţă capitală atât pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române, cât şi pentru istoria dreptului românesc, cu implicaţii în toate domeniile de activitate. Până astăzi, trăim în urma viziunilor, deciziilor şi schimbărilor aduse în Biserica şi societatea românească de inegalabilul mitropolit", susţine pr. Irimie Marga.

Păstorul de suflete

Andrei Şaguna este ctitor de lăcaşuri de cult, dar era şi foarte apropiat de păstoriţi. A păstrat legături permanente cu clerul şi credincioşii săi, cărora le trimitea în fiecare an pastorale la Paşti şi la Crăciun, dar şi în alte împrejurări, după cum a arătat pr. Mircea Păcurariu. Şaguna "era un desăvârşit predicator, lucru dovedit de numeroasele predici pe care le-a tipărit spre a veni în ajutorul preoţilor parohi". Ierarhul a avut şi o viaţă duhovnicească intensă, slujea mereu în duminici şi sărbători, era prezent la vecerniile şi slujbele din Postul Paştilor, a mai arătat pr. Păcurariu, care a adăugat că "în ultimele luni de viaţă, când nu mai putea participa la slujbe, chema pe duhovnicul său, ieromonahul Gherman, să facă Liturghie în "capela" din reşedinţă". Ierarhul avea un program riguros de rugăciune, în fiecare dimineaţă între orele 5:00 şi 7:00.

Era caracterizat prin smerenie şi fidelitate faţă de supuşii săi: "A refuzat demnitatea de patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe, pe care i-au oferit-o unii, după cum a refuzat şi demnitatea de mitropolit al tuturor românilor ardeleni dacă va trece la unirea cu Biserica Romei", a subliniat pr. Păcurariu.

"Apostol al învierii unui neam şi a unei Biserici"

Ierarhul transilvan s-a bucurat de o cinstire deosebită, lucru dovedit de numeroase studii care s-au scris despre el, atât de români, cât şi de străini. O lucrare recent publicată de Biblioteca Astra din Sibiu menţionează peste 1.750 de titluri de cărţi, studii şi articole scrise despre Andrei Şaguna. Despre nici un alt ierarh român nu s-a scris atât de mult, a remarcat pr. Mircea Păcurariu. Încă din 1880, Ioan Slavici a scris, într-o lucrare despre Şaguna, că "astăzi, chiar creştinii ortodocşi din Ardeal îl socotesc între sfinţi".

Demersul de canonizare a acestei personalităţi de prim rang al Bisericii Ortodoxe Române este necesar pentru că, "aşa cum istoria nu creează personalităţi, ci doar le consemnează, nici Biserica nu inventează sfinţi, ci doar îi recunoaşte", a remarcat Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului.

Andrei Şaguna este "un model de abnegaţie şi uitare de sine, de sacrificiu şi devotament faţă de Biserică şi binele comun al neamului şi umanităţii, Şaguna, monahul şi arhiereul, a salvat şi apărat Ortodoxia transilvană, nu polemic, ci constructiv. A fost sufletul reconstrucţiei unei biserici, în acelaşi timp, tradiţionale şi moderne, apostolul şi îngerul învierii unui neam şi a unei Biserici", a mai arătat IPS Laurenţiu.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!