Timp liber
Ctitorii sfinte de dincolo de Prut

Ctitorii sfinte de dincolo de Prut

Oana Rusu, 05 August 2009

Istoria se poate deschide asemenea unei cărţi pline cu poveşti din care se întrevăd domniţe învăluite, prinţi conducând oşti, cetăţi şi castele. Pe malul Nistrului veghează sfinţii din cea mai mare mănăstire rupestră ortodoxă din Europa, iar cel care pleacă urechea şi ascultă pământul poate auzi paşii oştirilor lui Ştefan. Izvoarele cu apă vie, ce îi înzdrăveneau odată pe voinicii Moldovei plecaţi la luptă, alină acum suferinţele trupeşti şi sufleteşti ale pelerinilor. Călătorul care trece Prutul spre est poate găsi un tărâm în care locurile povestesc mai mult decât se poate citi în cărţile de istorie.

O echipă de cercetători din Iaşi a parcurs satele din Republica Moldova în căutarea unor locuri minunate ce pot fi trecute în ghidurile şi ofertele turistice în cadrul proiectului „A Moldavian Tour - promovarea turismului transfrontalier rural, etnografic şi oenologic“, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România-Republica Moldova 2004-2006, linia de buget PHARE CBC 2005. Echipa a căutat să facă cunoscute lumii monumentele istorice, arhitectura, rezervaţiile naturale, obiceiurile şi meşteşugurile tradiţionale din judeţele Botoşani, Vaslui şi Iaşi şi din Republica Moldova. Din echipă au făcut parte muzeografi, istorici şi specialişti în diverse domenii care au colindat 105 localităţi din România şi Republica Moldova.

Cel ce va trece Prutul în căutarea unor locuri minunate, în Republica Moldova, va avea nenumărate motive de uimire. Printre acestea sunt vestigii ale istoriei, monumente ce au înfruntat veacurile ajungând în zilele noastre.

În satul Hârjauca, raionul Ungheni, este Mănăstirea Hârjauca, fondată, la 1740, după cum se spune, de un călugăr care, poposind în pădure pentru a se odihni, a visat-o pe Maica Domnului, care l-a îndemnat să înalţe aici un loc de rugăciune, după cum a spus Vladina Munteanu, coordonator al proiectului. „La început au fost clădite două biserici din lemn, apoi, după năvălirile tătarilor, s-a ctitorit, pe la 1820, biserica cu hramul «Înălţarea Domnului». Ulterior, acelaşi ctitor, un muntenegrean, Spiridon Filippovici, născut pe malul Adriaticii, a ridicat şi cel de-al doilea lăcaş de cult, cu hramul «Sf. Spiridon»“, a spus Vladina Munteanu. Actualul ansamblu de la Hârjauca este realizat într-un stil apropiat de neoclasicismul rusesc, înconjurat de un parc cu izvoare şi havuzuri, protejate de mici pavilioane decorative. „Se spune că aici se găseşte Izvorul Tinereţii, o apă cu reale proprietăţi curative. Mănăstirea, celebră prin biblioteca de carte veche, a fost închisă în perioada sovietică şi transformată în staţiune de tratament, apoi redeschisă în 1993. La restaurarea bisericii, care a durat 8 ani, de sub stratul de var s-a scos la lumină vechea frescă, prin strădania pictorilor restauratori“, a spus Vladina Munteanu.

Una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova este Vărzăreşti, din raionul Ungheni, atestată la 25 aprilie 1420, pe vremea lui Alexandru cel Bun. Atacată de tătari în secolele XVII-XVIII, mă-năstirea era cât pe ce să fie desfiinţată, fiind refăcută după 1770 prin susţinerea lui Constantin Mă-cărescu. Pe la 1926, mănăstirea s-a mai îmbogăţit cu un lăcaş de cult, dar a fost devastată în anii comunismului, când a fost închisă, arhiva, icoanele şi odoarele bisericeşti fiind arse. După 1990, complexul monahal a fost refăcut, a spus Vladina Munteanu.

În satul Hârbovăţ, raionul Călăraşi, se află o mănăstire, pe mal de râu, ctitorită la 1730 de boierul Constantin Carpuz. În 1790, lăcaşul primeşte în dar o icoană a Maicii Domnului de la soţia unui colonel rus, care va duce, prin puterea sa tămăduitoare, faima locului în toată Moldova. Complexul mănăstiresc era format din două biserici, „Adormirea Maicii Domnului“, zidită pe la 1816 de familia unui mirean, Ştefan Lupu, iar cealaltă, cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh“, ridicată în 1870, pe timpul stareţilor Ieronim şi Natanail. Mănăstirea este distrusă în 1962, obiectele de cult arse, iar mormintele, altarul şi catapeteasma, profanate. Până în 1992 a funcţionat ca şcoală specială, apoi a redevenit mănăstire de călugări.

Mănăstirile de la inima izvoarelor sfinte

Mănăstirea Căpriana din ra-ionul Străşeni este una dintre cele mai cunoscute mănăstiri basarabene, un simbol al credinţei ortodoxe, atestată încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, la 1420, când locul numit Poiana lui Chiprian era dăruit sfetnicului Oană. Mănăstirea a fost, dintotdeauna, sub oblăduirea voievozilor Moldovei, de la Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, până la Alexandru Lăpuşneanul. Complexul monastic cuprinde bisericile „Adormirea Maicii Domnului“ (1545), în stil moldovenesc medieval, „Sfântul Nicolae“ (1840) şi „Sfântul Gheorghe“ (1903), în stil baroc târziu.

Mănăstirea Rudi, din raionul Soroca, se află în rezervaţia Rudi-Arioneşti, într-o localitate atestată încă din secolul al XV-lea, biserica mănăstirii fiind ctitorită la 1777 de Duca Vodă, cu hramul „Sfânta Treime“. Biserica, cu o arhitectură specifică Moldovei medievale din secole-le XVI-XVII, cu o turlă susţinută de „bolta moldovenească“, are ziduri groase de aproape un metru. „Legenda spune că lângă mănăstire se află un izvor a cărui apă e sfântă, astfel că mulţi au venit, de-a lungul timpului, pentru a bea apa care întremează“, a spus Vladina Munteanu, care a adăugat că în rezervaţie mai pot fi văzute vestigii preistorice într-o peşteră naturală de aproape 100 de metri, fortificaţii antice de promontoriu din secolele IV-III î.Hr., două cetăţi inelare de pământ din secolele IX-XII, care poartă numele de Farfuria turcească şi Germanariul.

Mănăstirea Japca, din raionul Soroca, se află pe malul stâncos al Nistrului, având hramul „Înălţarea Domnului“. Se spune că aici a fost la începuturi un schit săpat în piatră de un călugar de la Mănăstirea Deleni din zona Hârlăului, prin secolul al XVI-lea. Mănăstirea Japca a fost, la rându-i, devastată şi pe cale de a fi închisă în perioada sovietică, însă, ca urmare a unor intervenţii, a rămas singura mănăstire din Basarabia deschisă pe timpul prigoanei. Aici se găseşte o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Hârbovăţ, pictată în anul 1853. Aflată, ca şi alte mănăstiri basara-bene, la inima izvoarelor, se spune şi aici că apele care curg în jurul mănăstirii ar avea proprietăţi tămăduitoare, după cum a spus Vladina Munteanu.

În satul Saharna, raionul Orhei, într-unul dintre defileurile pitoreşti se află complexul monastic „Sfânta Treime“. Se spune că pe aici a trecut primul propovăduitor al creştinis-mului, Sfântul Andrei. O altă istorie spune că pe stânca Grimidon se vede şi astăzi urma în piatră lăsată de talpa Maicii Domnului.

Ansamblul monastic de la Curchi, raionul Orhei, se află într-un frumos cadru natural, cu stejari de peste 300 de ani. Ansamblul a fost înfiinţat în 1765, pe vremea domnitorului Alexandru Ghica. Legenda spune că lăcaşul ar fi mult mai vechi, numele său venind de la numele unui căpitan al lui Ştefan cel Mare, care s-a călugărit aici. Construcţiile sunt înconjurate de ziduri de piatră şi întregul ansamblu figurează pe lista monumentelor de arhitectură ale UNESCO.

Catedrala de la Chiţcani

În satul Chiţcani, raionul Tighina, este Mănăstirea Noul Neamţ. Ctitorirea acestei mănăstiri este legată de Mănăstirea Neamţ din dreapta Prutului. Pe timpul lui Alexandru Ioan Cuza, o parte din călugării de la Neamţ a trecut în Basarabia, pe pământurile ce aparţineau bisericii de pe timpul lui Ştefan cel Mare, şi au întemeiat, în anul 1859, Mănăstirea Noul Neamţ. În 1912 se ridică turnul-clopotniţă, cu o înălţime de 74 de metri, la intrarea în mănăstire, care este considerat cel mai înalt edificiu de gen din Moldo-va. Bombardată în 1917, mănăstirea este închisă în 1962 şi transformată în sanatoriu.

Mănăstirea Hâncu din satul Bursuc, raionul Nisporeni, a fost ridicată în 1678, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva“, de marele stolnic Mihalcea Hâncu. O legendă spune că, refuzând să se mărite cu cel ales de către tatăl său, fiica marelui stolnic s-a ascuns într-o peşteră şi nu a ieşit până ce pe acel loc nu s-a construit o mănăstire. Închisă în perioada comunistă, mănăstirea s-a redeschis în 1992, fiind refăcută pictura interioară.

Mai multe trasee turistice pot fi găsite pe site-ul www.moldaviantour.ro, care prezintă informaţii despre atracţiile turistice din zonele rurale ale judeţelor Botoşani, Iaşi şi Vaslui şi din Republica Moldova.

Biserica suspendată deasupra Nistrului

La Ţâpova, în raionul Orhei, se află cea mai mare mănăstire rupestră ortodoxă din Moldova şi una dintre cele mai mari din Europa. Pe malul Nistru-lui, deasupra albiei râului, sunt trei complexe săpate în stâncă, ce-şi au obârşia, după cum se spune, mult înainte de perioada medievală. Se crede că primul ansamblu, format din câteva chilii şi o biserică cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci“, datează încă din secolele X-XII. Începând cu 1776, numărul chiliilor creşte, mănăstirea se extinde şi funcţio-nează în această formă până în secolul al XIX-lea, când se desfiinţează.

În 1828, pe platoul de deasupra mănăstirii rupestre se construieşte biserica schitului, în jurul căreia se reface mănăstirea. Închisă şi devastată în perioada sovietică, se redeschide şi începe să fie restaurată după 1990, a spus Vladina Munteanu. Există legende care spun că aici s-ar fi cununat Ştefan cel Mare cu Doamna Maria Voichiţa sau că, undeva, la poalele cascadei, după o lespede cu şapte găuri, s-ar afla mormântul poetului mitologic Orfeu.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!