Patristica
Cum ne petrecem viața

Cum ne petrecem viața

Pr. Narcis Stupcanu, 14 Martie 2018

Sfântul Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, cap. VIII, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 30, p. 29

„ (…) cele spuse de Apostol în epistola către Tesaloniceni (I Tesaloniceni 5, 23) cărora le dorește să li se sfințească în întregime, fără de prihană, trupul și sufletul și duhul și să se păzească întru venirea Domnului Iisus Hristos, prin trup înțelegând partea vegetativă, prin suflet pe cea afectivă și prin duh pe cea cugetătoare. Același adevăr ni-l pune la inimă Domnul când recomandă cărturarului din Evanghelie, că înaintea oricărei alte porunci, trebuie pusă iubirea față de Dumnezeu, care trebuie să fie pusă în lucrare din toată inima, din tot sufletul și din tot cugetul (Marcu 12, 30). Căci după părerea mea și aici cuvântul Scripturii face aceeași deosebire, și anume elementul trupesc fiind redat prin inimă, factorul mijlociu adică cel afectiv fiind redat prin suflet, iar elementul superior sau cuvântător este redat prin duhul. De aici derivă și faptul că Apostolul cunoaște trei moduri de viețuire trupească, în care omul se dedică numai pântecului și plăcerilor lui, al doilea mod de viețuire e cel al afectelor naturale, care se desfășoară pe o linie intermediară între bine și rău adică uneori ridicându-se deasupra afectivității, alteori neparticipând deplin la luptă și în al treilea rând avem viețuirea duhovnicească sau cea desăvâr­șită, potrivit căreia privirea e ațintită continuu spre Dumnezeu.”

Sfântul Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, cap. XIV, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 30, p. 44

„Întrucât învățătura noastră a descoperit trei modalități de a ne trăi viața, și anume, una se reduce doar la căutarea hranei fără să dovedească vreun fel de simțire, alta adaugă, pe lângă hrană, și participarea simțurilor, în schimb se lipsește de colaborarea rațiunii, iar alta este a celui înțelept și desăvârșit, care conține toate celelalte în așa fel încât rațiunea e de față în calitate de conducător ca și în calitate de cuget, care e partea cea mai de preț din om.”

Sfântul Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia IX, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 29, p. 235

„Căci sfârșitul vieții virtuoase este asemănarea cu Dumnezeu, și din această pricină cei virtuoși se străduiesc pentru curăție și pentru eliberarea de orice pornire pătimașă, ca să se întipărească și în ei vreo pecete a firii celei prea înalte printr-o viață mai frumoasă. Apoi, fiindcă vie­țuirea virtuoasă nu e de un singur fel și de un singur chip, ci precum la alcătuirea țesăturilor din multe fire, unele sunt întinse în linie dreaptă, altele se așază de-a curmezișul și așa pregătește meșteșugul țesătorilor haina, la fel și în viață trebuie să se împletească multe din care se țese viața cea de bună calitate.”

Sfântul Vasile cel Mare, Regulile mari, Cap. II, Întrebarea 20, Răspunsul II, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 18, p. 255

„Viața creștinului este simplă, pentru că el are un singur scop, preamărirea lui Dumnezeu: Deci, ori de mâncați, ori de beți, ori altceva de faceți, toate spre mărirea lui Dumnezeu să le faceți (I Corinteni 10, 31), spune Pavel, vorbind întru Hristos. Dimpotrivă, viața celor din afară (din lume) este de multe feluri și variată, pentru că se transformă când într-un fel, când în altul, după gustul celor cu care se întâlnesc.”


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!