Cum reacționăm în cazul violenței în familie

Alina Rotaru, Psiholog, 02 Februarie 2018

În urmă cu câteva zile, un caz deosebit de grav de violență în familie a făcut înconjurul țării. O femeie din București a fost înjunghiată mortal de fostul partener chiar în incinta grădiniței pe care aceasta o conducea.

Probabil fiecare dintre noi avem cunoștință despre cazuri de violență și abuz în familie sau poate am fost chiar victime la un moment dat. Oricum, statisticile privind violența domestică sunt îngrijorătoare. Tragediile ce se produc în spatele ușilor închise sunt deseori de neimaginat.

Violența în familie este un fenomen grav în toată lumea, nu doar în România, o problemă comunitară, socială şi de sănătate publică, ce afectează în principal femeile (95% din totalul victimelor violenţei în familie sunt femei). La nivel mondial, între 40% şi 70% dintre femeile ucise sunt victime ale violenţei în familie.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) defineşte violenţa astfel: folosirea intenţionată a forţei sau puterii, reală sau sub formă de ameninţări, împotriva propriei persoane, a unei alte persoane sau împotriva unui grup sau comunităţi, care rezultă sau are o probabilitate ridicată de a rezulta în rănirea, moartea, afectarea psihologică, afectarea dezvoltării sau deprivare.

Raportul Organizaţiei Naţiunilor Unite din 2006 atrage atenţia asupra universalităţii acestui fenomen, astfel că nici o ţară din lume nu este imună la acest fenomen. Violenţa şi comportamentele violente sunt probleme majore ale societăţii de azi, care afectează toate categoriile de vârstă, indiferent de vârsta sau de statutul social al celor implicaţi.

INSCOP Research a realizat în 2013 un sondaj intitulat „Barometrul de opinie publică - Adevărul despre România - Cum percep românii fenomenul violenţei în familie”, pe un eşantion de 1.050 de persoane şi reprezentativ pentru populaţia țării noastre, cu vârste de peste 18 ani. 43,5% din români declarau că de la începutul anului (2013) au auzit printre cunoştinţe sau în zona în care locuiesc de situaţii de violenţă în familie. 44,5% nu au auzit de astfel de cazuri în proximitatea lor, în timp ce 12% au ales să nu răspundă. Întrebarea este un indicator victimologic tipic, iar faptul că peste 40% din români au auzit de cazuri de violenţă în familie în interiorul reţelelor sociale proprii demonstrează o prezenţă semnificativă a acestui fenomen.

Întrebarea care se pune este ce poți face în calitate de persoană apropiată de victimă, cum o poți ajuta? Încearcă să înţelegi situaţia în care aceasta se află și nu o învinui, este un prim răspuns. Spune-i că foarte multe femei se află în situaţia ei şi că este o femeie puternică din moment ce s-a hotărît să vorbească despre problema prin care trece. Spune-i că îţi dai seama cât de greu îi este să vorbească despre problema ei, că ea nu merită să fie ameninţată, jignită şi bătută. Nimeni şi nimic nu poate servi ca scuză pentru un comportament agresiv. Susţine-o şi ascult-o, las-o să-şi verse durerea, fii răbdătoare cu ea, chiar dacă crezi că ea nu are dreptate: este viaţa ei şi doar ea poate să ia o decizie. Dacă este necesar, mergi cu ea la spital pentru a fi examinată de medic. Sprijin-o moral atunci când a decis să scrie plângerea la poliţie.

Ce faci dacă ești victimă? În primul rând, raportează violența, înţelege-te cu vecinii să cheme poliţia în cazul în care aud ţipete în locuinţa voastră. Ia suma de bani necesară, carnetul cu numere de telefon, mobilul, paşaportul, cartea de identitate, certificatul de naştere şi de căsătorie, alte documente importante și du-te la poliție. Vei fi îndrumată către un centru de prim ajutor pentru femei, unde vei primi asistență și îți vor fi prezentate toate procedurile legale pentru separare.

Amintesc că ciclul abuzului se rupe atunci când acționăm prin a raporta violența și a nu tolera nedreptatea.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!