Sănătate
Cum se gestionează caloriile bolnavilor de diabet

Cum se gestionează caloriile bolnavilor de diabet

25 Iunie 2018

Pe lângă tratamentul medi­camentos, respectarea unei diete alimentare stricte și o activitate fizică menținută zilnic reprezintă factori tera­peutici de primă importanță pentru bolnavii de diabet, având efecte de stimulare a secreției insulinei pancrea­tice și de reducere concomitentă a glicemiei sang­­v­i­ne, în urma consumului sporit de glucoză la nivelul sistemului muscular.

Cercetările au dovedit că, în majoritatea cazurilor, diabetul poate fi controlat numai printr-un regim alimentar corespunzător. De aceea, după diagnosticarea diabetului, este absolut necesară respectarea unei alimentații corecte, cât mai diversificate, în care predomină 70-80% cruditățile sărace în zahăr și în grăsimi (fructele și legumele), suplimentate cu unele produse amidonoase și lactate, care vor asigura toate substan­țele necesare unui echilibru bioenergetic al organismului, reducerea nivelului de glucoză din sânge și menținerea unei relații bune între insulină și glucoză.

Acest regim va avea un rol important în vindecarea multor afecțiuni și în încetinirea procesului de îmbătrânire. Unul dintre cele mai importante aspecte ale tratamentului diabetului este individualizarea regimului alimentar de la o persoană la alta, cu o repartiție echilibrată a alimentației, din punctul de vedere al cantității și calității. Se va ține seama de obiceiurile alimentare, stilul de viață, greutatea corporală, activitatea fizică zilnică și preferin­țele culinare ale pacientului. În plus, regimul alimentar va fi modificat pe măsura trecerii timpului, în funcție de vârstă, orarul de muncă, eventuale vacanțe, concedii și călătorii.

În cazul unui diabet mai grav se poate apela și la un post prelungit, timp de 24 de ore, care asigură reducerea nivelului de glucoză, atât din sânge, cât și din urină. Există chiar o propunere de dietă foarte severă, cu numai 600 de calorii pe zi, timp de opt săptămâni, care ar putea asigura o funcționare normală a pancreasului și a ficatului. În controlul nutriției zilnice se va ține seama de câteva obiective principale:

- menținerea nivelului glicemic între valori normale, evitând atât hiperglicemia, cât și hipoglicemia;

- menținerea unui nivel constant de lipide în sânge (inclusiv colesterolul și trigliceridele);

- menținerea greutății corporale sănătoase, la care glandele suprarenale reușesc să producă o cantitate corespunzătoare de insulină;

- prevenirea complicațiilor diabetului (nefropatii, neuropatii, retinopatii, hipertensiune arterială și alte boli cardiovasculare);

- îmbunătățirea stării generale de sănătate, cu diferențieri în funcție de vârstă, sex și activitate fizică zilnică.

O piramidă a alimentației corect întocmită va avea la bază unele produse amidonoase (pâine integrală sau graham, mămăligă), la care se adaugă legume și fructe, apoi alimente cu restricție cantitativă (lapte, iaurt, carne de pasăre, pește), excluzând dulciurile și grăsimile animale.

Un exemplu de regim alimentar mult discutat în rândul specialiștilor nutriționiști, cu efect dovedit în prevenirea riscului de diabet zaharat de tip II, este dieta mediteraneană, specifică populațiilor din Spania, Italia și Grecia. Această dietă este săracă în carne roșie și lactate grase, în schimb bogată în legume, fructe, pește, ulei de măs­line, nuci și semințe.

Realizarea unei alimentații raționale la persoanele sănătoase trebuie să aibă în vedere, în primul rând, asigurarea necesarului caloric și metabolic, realizat prin consumul de glucide, lipide, proteine, vitamine și oligoelemente. Necesarul zilnic de calorii se calculează în funcție de vârstă, de activitatea zilnică efectuată.

Necesarul caloric trebuie să fie asigurat în proporție de 50% din hidrați de carbon, produși nerafinați din pâine intermediară sau graham, din cereale integrale, legume și fructe.

Valoarea calorică a alimentelor din dieta zilnică

În stabilirea meniului zilnic, care să mențină un echilibru glucidic permanent, este important să fie cunoscută valoarea calorică a diferitelor alimente (kcal/100 g produs):

Produse animaliere:

Mezeluri de porc - 391;
Carne de porc grasă - 368;
Carne de gâscă - 364;
Mezeluri de vită - 277;
Carne de miel - 207;
Carne de pui - 164;
Carne de vită - 126.

Lactate:

Parmezan - 397;
Telemea oaie - 305.

Cereale și pâine:

Făină albă - 420;
Paste făinoase - 368.

Fructe:

Nuci - 694;
Alune - 672;
Stafide - 280;
Smochine - 242;
Banane - 92.

Legume:

Usturoi - 137;
Mazăre verde - 93;
Cartofi - 88;
Sfeclă roșie - 4;|
Ardei gras roșu - 3.

Pentru a întocmi un regim alimentar corect, care să mențină un echilibru glucidic permanent, este absolut necesar să se cunoască conținutul în glucide al alimentelor (calculate în grame glucoză la 100 g aliment).

Alimente cu conținut glucidic ridicat:

Zahăr - 100 g;
Miere de albine - 80 g;
Paste făinoase - 80 g;
Dulceață - 75 g;
Făină albă - 75 g;
Gemuri - 73 g;
Prune uscate - 71 g;
Înghețată - 62 g;
Mazăre verde - 61 g;
Ciocolată cu lapte - 54 g;
Cartofi prăjiți - 52 g;
Pâine neagră - 50 g.

Alimente cu conținut glucidic redus:

Arahide - 19 g;
Banane - 18 g;
Cartofi noi - 17 g;
Caise - 15 g;
Afine - 15 g;
Dude - 15 g;
Mure - 15 g;
Piersici - 15 g;
Prune - 15 g;
Mămăligă - 25 g;
Nuci - 10 g;
Brânză vaci - 4 g;
Gutui - 11 g.

Legume cu conținut glucidic scăzut, care pot fi consumate fără restricții:

Urzici - 7 g;
Varză albă - 6 g;
Varză roșie - 5 g;
Conopidă - 5 g;
Spanac - 3 g;
Salată verde - 3 g;
Pepene roșu - 7 g;
Vinete - 5 g;
Tomate - 4 g;
Dovlecei - 3 g;
Castraveți - 3 g.
Cireșe - 10 g;
Fragi - 10 g;
Portocale - 10 g;
Mandarine - 10 g;
Lămâi - 8 g;
Grapefruit - 8 g;
Măsline - 7 g.

(Prof. univ. dr. Constantin Milică - din volumul „Diabetul. Un pericol în creștere pentru sănătatea populației”)


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!