Daruri cu tradiţie de Moş Nicolae, la Muzeul Ţăranului Român

▲ Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român este o manifestare tradiţională care aduce, an de an, meşteri populari din toată ţara ▲ Zeci de mii de vizitatori din Bucureşti şi din ţară vin, la începutul lunii decembrie, să facă târguieli, având posibilitatea de a alege din diversitatea obiectelor lucrate cu migală de familii întregi de meşteri ▲ Oale, împletituri, podoabe, jucării, la care se adaugă şi produse culinare tradiţionale precum plăcinte, cozonaci şi dulceţuri, asezonate cu muzică, fac deliciul târgului de la Muzeul Ţăranului Român ▲ Alături, la Muzeul Naţional de Geologie, are loc, până pe 9 decembrie, „Bazarul de Moş Nicolae“ ▲

La Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti s-a desfăşurat, timp de trei zile, tradiţionalul Târg de Sfântul Nicolae. Astfel, la începutul lunii decembrie, s-au reunit, în incinta muzeului, peste o sută de meşteri populari din toate zonele ţării, care au adus cu ei produse tradiţionale, printre care împletituri, ţesături, podoabe, instrumente muzicale, obiecte din ceramică, precum şi jucăriile care se potrivesc atât de bine specificului acestei perioade a darurilor pentru copii. Aşa cum au remarcat organizatorii, târgul se desfăşoară într-o perioadă în care toată lumea caută să cumpere cadouri pentru cei dragi, astfel că toţi cei care s-au săturat de obiectele din magazine îşi pot umple coşul cu produse populare, lucrate cu multă ingeniozitate.

Atmosfera de târg a fost completată prin prezenţa bucatelor tradiţionale, cele mai multe de post, precum sarmale, ciuperci murate, poame uscate, brânzeturi, suc de mere, turtă dulce, cozonaci de post, plăcinte, dulceţuri, kurtos kalacs. Târgul a debutat pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, când vizitatorii au primit şi câteva căpăţâne de usturoi astfel încât să se poată „păzi“ de strigoi. Publicul a avut ocazia să se delecteze cu produsele aduse de meşteri olari, iconari, cojocari, lingurari, pielari sau bucătari. Sâmbătă, 1 decembrie, în Sala „Horia Bernea“, a avut loc un concert care a fost susţinut de Valentin Albeşteanu şi taraful său, cu un program compus din piese muzicale de cafe-concert, precum „Hora staccato“, „Căruţa poştei“, „Ceasornicul“ de Grigoraş Dinicu, „Trisch-Trasch“ de Johann Strauss, „Dans ungar nr. 5“ de Johannes Brahms, „Liber tango“ de Astor Piazzola, „Ciocârlia“, momentul concertistic fiind intitulat „Popasuri muzicale prin capitalele Europei“. Duminică, la Târgul de Sfântul Nicolae, a fost prezentă Fanfara de la Cordăreni, judeţul Botoşani. Începând de dimineaţă şi până la spartul târgului, fanfara a oferit publicului un program de colinde, precum şi unul specific sărbătorilor de iarnă, din care nu a lipsit tradiţionala capră, care a fost acompaniată de dobe şi trompete.

Aşa cum se întâmplă an de an, şi la această ediţie a târgului au fost invitaţi meşteri populari din toate zonele ţării. „Am chemat meşteri din toată ţara, peste 100, spre 150 de meşteri populari. Printre aceştia sunt meşteri rudari, care lucrează în lemn, meşteri care lucrează cu piele, cu lemn pe care îl pictează, meşteri ceramişti, din mai multe zone ale ţarii, de la Horezu, Oboga, ceramică de Baia Mare, ceramică de Corund, cu oale, ulcele, oale de sarmale, farfurii, oale de gătit, ulcioare. De asemenea, au fost invitaţi meşteri cu ţesături, măşti realizate de meşteri din judeţul Neamţ sau Vrancea, de la Nereju“, după cum a menţionat Ioana Vaşoti, de la departamentul de relaţii publice din cadrul Muzeului Ţăranului Român. Astfel, „cei care vin la târg pot să cumpere linguri de lemn, mobilier pictat, casete de ţinut bijuteriile foarte frumos încrustate, pictate, de asemenea vor fi şi podoabe, mărgele, zgărdane“, a mai spus Ioana Vaşoti.

Cumpărătorii iau acasă obiectele cu tot cu povestea lor

Deoarece Sfântul Nicolae este o sărbătoare foarte dragă copiilor, la târg, „o atracţie deosebită sunt, de obicei jucăriile, diverse tipuri de păpuşi; am invitat şi câţiva meşteri care fac jucării din lemn, multe dintre ele foarte haioase. meşterii mai vin la târg cu trăistuţe, opinci, scăunele, căluţi de lemn, balansoare pentru copii, ii pentru cei mici, dar şi pentru cei mari“, a spus Ioana Vaşoti.

Un interes special pentru vizitatori îl prezintă şi preparatele culinare. „Alături de cadourile pe care le cumpără, vizitatorii au posibilitatea de degusta şi diferite feluri de mâncare, turtă dulce în diverse forme, cozonaci de post; noi am încercat să aducem maeştri bucătari dintre cei mai pricepuţi şi care fac mai ales mâncăruri de post acum, precum sarmalele de post gătite frumos la ceaun, plăcinte cu dovleac, plăcinte cu mere, dulceţuri de toate felurile, ciuperci murate. tot felul de mirosuri ademenitoare prin târg, dar şi vin fiert, care ne mai încălzeşte sufletele“, a menţionat Ioana Vaşoti.

Scopul acestui târg, care are loc an de an, la Muzeul Ţăranului Român, este de a crea un mediu în care vizitatorii să aibă acces la produsele tradiţionale populare. „Încercăm, în cadrul acestor târguri, să aducem meşteri cu produse tradiţionale, altele decât cele din supermarketuri, pentru cei care doresc să facă un cadou mai special de sărbători. Noi cream, aici, la Muzeul Ţăranului Român, acest cadru, astfel încât publicul şi meşterii populari, purtătorii de tradiţie, să se poată întâlni. La finalul târgului este foarte greu de spus ce anume se caută mai mult, ce s-a vândut mai bine, în general meşterii sunt destul de mulţumiţi, ceea ce înseamnă că se caută cam din toate. Se vând chiar şi instrumentele de cântat, fluierici, păsări cântătoare, ocarine. E un loc în care se găsesc obiecte lucrate cu drag, iar vizitatorii, cei care cumpără pot afla şi povestea obiectului pe care îl achiziţionează“, a menţionat Ioana Vaşoti.

În cadrul târgului, vizitatorii pot afla direct de la meşter care este istoria obiectului pe care îl cumpără, mai ales că fiecare produs este unic şi are, astfel, valoarea sa inestimabilă. „Ce mi se pare foarte interesant este tocmai istoria obiectului, dar şi partea cu tocmitul, atunci când vizitatorii se pot înţelege cu meşterii asupra preţului unui obiect, mai ales că acesta nu are un preţ fix. Este aici o plăcere de a cumpăra, de a târgui, mai exact. E altfel decât să pui într-un coş imens de supermarket tot felul de lucruri. Aici afli istoria obiectului“, a spus Ioana Vaşoti.

Pentru că este unul dintre cele mai mari târguri din ţară de acest gen, aici pot fi întâlniţi printre cei mai renumiţi meşteri. Astfel, „anul acesta am invitat meşterii din familia Colibaba, de la Rădăuţi, cu o ceramică foarte frumoasă, precum şi familia Mischiu, de la Horezu, care se ocupă numai de ceramică. Grigore Ciungulescu, din Oboga, judeţul Olt, este unul dintre meşterii invitaţi cu ceramică, ulcioare rituale, de nuntă sau de alte tipuri. Traian Ciuculescu, de la Piteşti, Argeş, a fost invitat cu instrumente muzicale. Albu Ion de la Timişeşti, judeţul Neamţ, a venit cu măşti tradiţionale foarte frumoase, iar din judeţul Vrancea, comuna Nereju, a fost invitat Lupaşcu Tudoriţa. Printre meşterii care lucrează în piele au fost invitaţi Gavrilă Corneliu, din Buzău, şi un meşter din Târgu Mureş, Ferencs Zolt. Au mai fost invitaţi meşteri căldărari din Brateiu, Sibiu, care aduc cazane, ibrice, clopoţei, vase, în principal. Dintre meşterii care fac jucării au fost invitaţi Ana Ponta, din Bucureşti, cu păpuşi, şi Beatrice Iordan, tot din Bucureşti. Mai sunt meşteri iconari, precum Gabriela Păunescu, din Alexandria, şi Sorin Nefroş, din Bucureşti, cu icoane pe lemn şi pe sticlă“, a menţionat Ioana Vaşoti.

▲ Bazar de Moş Nicolae, la Muzeul Naţional de Geologie

Expoziţia cu vânzare „Bazarul geologic de Moş Nicolae“ poate fi vizitată la Muzeul Naţional de Geologie până pe 9 decembrie, în acelaşi timp cu colecţiile adunate, pe parcursul a peste 100 de ani, de geologi români şi recunoscute pe plan internaţional. Custodele muzeului, Antoneta Seghedi, a declarat că au fost special amenajate pentru vizitare cele 22 de săli ale instituţiei.

De la „Bazarul geologic de Moş Nicolae“, care este deschis zilnic, între orele 10.00-18.00, pot fi cumpărate, la preţuri modice, bijuterii din argint sau minerale, unele dintre ele aduse şi de o expozantă din Republica Moldova.

„Pe perioada expoziţiei sunt organizate ateliere de cunoaştere pentru copii, în care aceştia primesc informaţii despre geologie, originea cristalelor şi unde pot fi găsite anumite genuri de roci în România“, a mai spus custodele muzeului.