Actualitate religioasă
Deportările din Basarabia, în atenţia istoricilor

Deportările din Basarabia, în atenţia istoricilor

Ecaterina Luţişina, 11 Iulie 2011

O masă rotundă cu genericul "Asasinările şi deportările din RSS Moldovenească" a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute în Sala Senatului a Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti. Evenimentul s-a desfăşurat în contextul împlinirii a 70 de ani de la deportările din 1941 şi a 62 de ani de la deportările din 1949 din Basarabia.

Organizat de Institutul "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni, evenimentul i-a avut drept invitaţi speciali pe Ion Varta, istoric din Republica Moldova, Stephane Courtois, istoric francez, autorul volumului "Cartea Neagră a Comunismului", profesorul universitar doctor Dumitru Preda şi Vasile Soare, director în Ministerul Afacerilor Externe.

În discursul său, Ion Varta a menţionat că odată cu închiderea bisericilor şi mănăstirilor din Basarabia mulţi preoţi şi călugări au fost ucişi, deportaţi sau forţaţi să se întoarcă în satele natale. Disperaţi şi lipsiţi de posibilitatea de a-şi trăi liber credinţa, oamenii care locuiau pe malurile Prutului treceau înot râul pentru a merge la bisericile de pe malul românesc. Cu toate acestea, date despre aceste crime sunt încă puţine, fiindcă accesul la arhiva KGB-ului din fosta RSSM, recent desecretizată, a fost permis abia în 2010.

De asemenea, Ion Varta s-a referit şi la crimele în masă din stânga Nistrului, din Transnistria, dintre anii 1937 şi 1938, când 4,5% din populaţia acestei regiuni a fost ucisă. "Rămâne să înveşnicim memoria acestor victime inocente prin inaugurarea unui memorial în locul acelor gropi comune. Este datoria sfântă a noastră", a precizat istoricul. "Noi, istoricii, avem datoria de a aduce la cunoştinţa publicului imensitatea celor întâmplate. Rămâne ca în viitorii ani, prin investigaţiile pe care le facem, să venim cu documente şi cifre concludente. A fost o dramă a românilor de la est de Prut, care, din păcate, nu este cunoscută la Chişinău, nici în restul ţării", a adăugat Ion Varta.

Nu există o cunoaştere reală a istoriei

La eveniment a participat şi poeta Ana Blandiana. "Lucrările lui Ion Varta îmi par extrem de importante şi este extraordinar faptul că a reuşit să coaguleze o echipă care lucrează pe această linie. Ceea ce se întâmplă în Republica Moldova la acest nivel al istoriei, inclusiv al deschiderii arhivelor, este de calitate mult mai bună decât în România", a declarat poeta. "În ziua de azi, educarea tinerilor se face într-un spirit în care nu mai contează de unde vin, contează doar încotro se duc, mai precis li se spune încotro să meargă. Programa pentru studiul istoriei în şcoală integrează istoria României în istoria universală, unde ea este prezentă foarte puţin. Nu există o cunoaştere reală a istoriei pentru că ea nu li se mai predă copiilor. De aceea, ceea ce face Ion Varta este foarte important pentru generaţia actuală a tinerilor", a conchis Ana Blandiana.

La finele mesei rotunde, Cristi Dumitru, directorul institutului, a anunţat că Ion Varta urmează să lanseze, sub egida institutului, două volume dedicate deportărilor din Basarabia: "Deportările în masă din RSS Moldovenească din 13-16 iunie 1941" şi "Deportările în masă din RSS Moldovenească din 5-8 iulie 1949".

Conform statisticilor, între 13 şi 16 iunie 1941, au fost deportaţi peste 22.000 de basarabeni, iar între 5 şi 8 iulie 1949, peste 35.000 de persoane.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!