Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Documentar Despre ascultare la duhovnicii nemţeni Cleopa şi Paisie, în documentele Securităţii

Despre ascultare la duhovnicii nemţeni Cleopa şi Paisie, în documentele Securităţii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Documentar
Data: 01 Martie 2012

Ascultarea a fost una din marile calităţi ale marelui duhovnic Cleopa Ilie. Iar această ascultare şi-o manifesta mai ales faţă de duhovnicul său din Sihăstria, părintele Paisie Olaru. În documentele Securităţii se găsesc referiri la ascultare ca mod de vieţuire monahală a părintelui Cleopa. La 9 octombrie 1973, un informator al Securităţii mergea în vizită la Mănăstirea Sihăstria, pentru a-l cerceta pe părintele Cleopa. În urma întâlnirii cu duhovnicul de la Sihăstria, informatorul scria în nota sa: "Pe părintele Cleopa Ilie l-am întâlnit şi am vorbit cu el în timp ce supraveghea în livada mănăstirii culesul merelor... Tot discutând despre situaţia mănăstirilor româneşti de la Athos, cu problema stilistă a călugărilor români de acolo, ne-am oprit la chilia părintelui Paisie, care tocmai atunci lua masa de prânz. Părintele Cleopa i-a spus că sunt gata de călătorie şi l-a rugat să ne facă o rugăciune de călătorie, o dezlegare duhovnicească la care ne-am supus amândoi, părintele Paisie fiindu-i duhovnic... La plecare, părintele Cleopa i-a spus părintelui Paisie că după-amiază are de gând să plece cu câţiva călugări la locul numit Piciorul Crucii - în pădure - pentru câteva ore. Părintele Paisie i-a atras atenţia să nu plece fără ştirea stareţului nicăieri, ca nu cumva să fie căutat sau aşteptat de către stareţ sau altcineva, fără a avea cunoştinţă unde se află. Acest sfat de la duhovnicul său, spunea părintele Cleopa, l-a avut întotdeauna de la părintele Paisie, pentru a fi supus stareţului şi în neîntreruptă legătură cu el, ca o lege a ascultării călugăreşti, chiar dacă stareţul este mai tânăr. Apreciind cuminţenia şi înţelepciunea bătrânului duhovnic Paisie, părintele Cleopa făcea remarca, nu întâmplătoare, că ori de câte ori s-a condus după sfaturile duhovnicului său n-a avut de întâmpinat greutăţi, nici n-a comis greşeli. Şi, când i-a nesocotit sfaturile părinteşti şi a lucrat sub îndemnul altor păreri, a avut de întâmpinat greutăţi". (Adrian Nicolae Petcu)