Sănătate
Despre beneficiile curative ale prunelor

Despre beneficiile curative ale prunelor

În scopuri terapeutice şi alimentare sunt folosite atât fructele proaspete, afumate şi uscate, precum şi diferite produse prelucrate casnic sau industrial. Dintre proprietăţile fructelor, cele mai importante sunt cele laxative, decongestive hepatice, dezintoxicante, dezinfectante, diuretice, fortifiante, energizante, stimulente şi regenerante pentru sistemul nervos.

În multe zone din ţară, prunele sunt fructele mult aşteptate pentru gustul lor aromat, dulce şi cu multiple proprietăţi terapeutice. Sub denumirile populare de pruni şi perji, există în cultură un mare număr de soiuri, în special Tuleu gras, Agen, Vinete româneşti, Centenar, Silvia, Stanley, Anna Späth, Grase româneşti, Bosniace etc. Toate au o bună adaptabilitate la condiţiile de climă şi sol ale țării noastre şi un potenţial productiv, destul de ridicat şi constant. Această extindere rapidă este explicată prin aceea că romanii considerau prunul drept pomul vieţii şi al speranţei, cu mare valoare nutritivă.

În decursul multor secole, pomul a pătruns în conştiinţa popoarelor europene prin multe legende şi tradiţii. Întrucât prunul poate înflori la Crăciun şi Anul Nou, florile acestui pom simbolizează încrederea în sine, longevitatea şi spiritul neînfricat, tocmai datorită capacităţii de a înflori în condiţii vitrege de iarnă.

În scopuri terapeutice şi alimentare sunt folosite atât fructele proaspete, afumate şi uscate, precum şi diferite produse prelucrate casnic sau industrial.

În conţinutul biochimic al fructelor proaspete, bine coapte, se găsesc cantităţi mari de zaharuri (14-15%), mai ales fructoză, levuloză, glucoză şi zaharoză, apoi celuloză, pectine, acizi organici (malic, benzoic), proteine, mucilagii, beta-caroten, vitamine (A, B1, B2, C, PP) şi săruri minerale în care predomină potasiu (210 mg la 100 g fructe), Mg, Ca, Fe, Mn, Cu, B.

Valoarea energetică a fructelor proaspete este de 58-62 kcal la 100 g, iar la fructele uscate ajunge la 250 kcal la 100 g.

Dintre proprietăţile terapeutice ale fructelor, cele mai importante sunt cele laxative, decongestive hepatice, dezintoxicante, dezinfectante, diuretice, fortifiante, energizante, stimulente nervos şi regenerante pentru sistemul nervos.

Acţiuni terapeutice specifice

La nivelul aparatului digestiv, prunele intervin în: constipaţii cronice, gastrite hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale, steatoză hepatică, hepatită cronică, ciroză hepatică, dischinezie biliară, colecistite, splenomegalie, intoxicaţii alimentare, paraziţi intestinali, reglarea tranzitului intestinal.

În afecţiunile cardiovasculare prezintă efecte în: ateroscleroză, hipertensiune arterială, reducerea colesterolului rău (LDL) depus în interiorul arterelor cerebrale, tromboflebite, acţionând prin blocarea formării cheagurilor în vasele sanguine, creşterea nivelului hemoglobinei la persoanele anemice.

În afecțiunile sistemului nervos, sunt recomandate pentru: stări depresive, astenie psihică, surmenaj, stări de oboseală, regenerarea nervilor degradaţi.

Alte afecţiuni în care exercită efecte benefice sunt: boli renale; cancere; reumatism şi gută; obezitate şi celulită; hemoroizi şi fistule anale; scăderea stărilor febrile ale inflamaţiilor gâtului.

Modalități de utilizare

Fructele proaspete sunt consumate (8-20 prune) împreună cu pâine neagră sau intermediară, în special dimineaţa, pe stomacul gol, sau la începutul meselor, având efecte laxative în combaterea constipaţiei. În cure de 3 zile pe săptămână se începe cu 3-4 fructe pe zi şi se ajunge la 8-10 fructe. Introduse în regimul alimentar hiposodat, prunele au efecte bune la bolnavii de gută şi nefrite.

Fructele uscate, cu valoare energetică ridicată, sunt recomandate la copiii anemici, adolescenţi în creştere, sportivi şi persoane care depun eforturi fizice mari.

O cură cu câte 10-12 fructe pe zi are multiple efecte în: decongestionarea ficatului, dispariţia balonărilor, tratarea dispepsiilor cronice, refacerea vigorii stomacului şi a intestinelor, îndepărtarea mirosului fetid şi stimularea poftei de mâncare; potolirea setei şi dezintoxicarea rinichilor; reducerea riscului accidentelor vascular-cerebrale prin reducerea nivelului colesterolului care formează plachete pe suprafaţa internă a arterelor şi venelor; prevenirea cancerului de colon; întărirea sistemului nervos la persoane surmenate.

Fiind foarte concentrate în zaharuri se digeră greu şi de aceea se recomandă să fie bine mestecate. Persoanele diabetice nu au voie să consume prune proaspete şi, mai ales, prunele uscate, întrucât apare pericolul creşterii glicemiei din sânge.

Sucul de prune, consumat câte un pahar înainte de mesele principale, are gust plăcut şi evidente calităţi nutritive, energetice, diuretice şi laxative. Acţiuni imediate se constată în decongestionarea ficatului steatozic, constipaţii rebele, tratarea hemoroizilor, ateroscleroză, reumatism, astenie nervoasă, regenerarea nervilor şi îngrijirea tenurilor grase, cu pori dilataţi.

Siropul de prune (100 g fructe fără sâmburi se macerează 24 ore în 150 ml alcool 60 grade la care se adaugă 330 ml apă şi 770 g zahăr) se lasă la macerat în continuare şi se consumă câte o linguriţă pentru efectele diuretice, laxative şi emoliente în constipaţie.

Oţetul de prune se obţine prin fermentarea fructelor bine coapte şi se foloseşte la frecţii şi comprese împotriva răcelilor, junghiurilor, indigestii şi dureri de cap.

Decoctul din prune uscate, din care se consumă zeama dimineaţa şi fructele seara, este indicat în cazul inflamaţiilor splinei şi congestiei ficatului.

Macerat la rece din 200 g prune uscate (nu afumate) ţinute în apă timp de 3-4 ore care se consumă seara pentru combaterea constipaţiei.

Infuzia dintr-o prună proaspătă şi o smochină la 100 ml apă se administrează zilnic la copiii nervoşi şi la cei cu constipaţie cronică.

Mască cromatică astringentă preparată din 5-6 prune zdrobite care se lasă pe faţă timp de 20 minute pentru tenurile grase, cu pori dilataţi.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!