Dezbatere pe tema manualelor școlare

Directorul executiv al Asociaţiei Editorilor din România, Mihai Mitrică, a atenționat, luni, în cadrul unei dezbateri pe tema manualelor, că dacă s-ar ajunge la manualul unic, va fi o pierdere pentru societate, nu doar pentru editori.

„Sunt circa 30 milioane de euro investiţi în piaţa educaţională din care statul nu acoperă decât 6 milioane de euro, reprezentând costurile pe care le suportă cu tipărirea, respectiv retipărirea manualelor. Costul e infim, toţi ceilalţi bani sunt luaţi de la părinţi. Riscurile pentru editorii din mediul educaţional sunt clare, vor dispărea foarte mulţi. Riscurile pe termen mediu sunt pentru societate, nu pentru editori”, a declarat Mitrică în cadrul dezbaterii, organizată în contextul discuţiilor privind reorganizarea Editurii Didactice şi Pedagogice şi transformarea acesteia în singura editură cu drept de publicare a manualelor şcolare.

Profesorul universitar Radu Gologan, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, este de părere că manualul unic ar provoca un regres învăţământului. „Mi se pare în primul rând o hotărâre pripită şi cred că nu ar fi binevenită. În primul rând pentru că distruge un principiu al pieţei şi cartea e un obiect care circulă pe piaţă şi în al doilea rând provoacă un regres învăţământului. Şi aşa învăţământul românesc încearcă să reziste încă să nu fie complet dărâmat, dar asta probabil că ar însemna o lovitură”, a declarat Gologan la aceeași dezbatere. În plus, el nu crede că pentru o piaţă atât de mare o singură editură ar putea face faţă.

Acesta admite că sunt materiale auxiliare de proastă calitate introduse în şcoli cu beneficii pentru anumite persoane, dar că nu i se pare corect să se generalizeze şi să se dea o lovitură „fatală” editurilor.

„Majoritatea editurilor care sunt implicate în manuale sunt edituri care publică carte beletristică de mare valoare. Faptul că ele rezistă să facă lucrul acesta la un preţ accesibil se datorează şi faptului că îşi fac un mic profit din manuale, deci această interzicere ar face ca traduceri importante din literatura mondială, ca scriitori şi poeţi importanţi ai României să nu mai poată apărea în condiţii civilizate şi accesibile pe piaţa românească”, a adăugat Gologan.