Dicţionar liturgic

Ceaslov (Orologiu) (I) (slv. ceaslova, gr. orologhion, lat. horarium, coresp. cărţii Breviarium în Biserica Romano-Catolică)

Ceaslovul este una dintre cărţile liturgice importante ale Bisericii Ortodoxe.

Numele de Ceaslov sau Orologhiu (orar) semnifică succesiunea orelor de slujbă şi conţine cele şapte Laude bisericeşti în succesiunea lor în cadrul zilei liturgice: Vecernia - slujba de seară; Pavecerniţa sau După-cinarea, rugăciunea dinainte de culcare, de după cină; Miezonoptica - rugăciunea de la miezul nopţii; Utrenia - slujba de dimineaţă; Ceasurile, în număr de patru, rostite în cele patru sferturi ale zilei: I (ora 6 dimineaţa), III (ora nouă dimineaţa), VI (amiaza) şi IX (ora trei după-amiaza). Fiecare laudă şi ceas are o semnificaţie teologică specială în funcţie de evenimentul mântuitor care a avut loc în acest ceas din zi şi care sfinţeşte prin efectivitatea lui harică şi veşnică timpul zilei liturgice.

Rugăciunile celor şapte Laude au un temei biblic în cuvintele psalmistului David: „Seara, şi dimineaţa, şi la amiază mă voi ruga şi voi striga, şi El va auzi glasul meu...“ şi: „Dimineaţa vei auzi glasul meu... Împăratul meu şi Dumnezeul meu...“ (Psalm 5, 3 şi 2).

De asemenea, Ceaslovul mai cuprinde şi alte slujbe: Paraclise, Acatiste (ale Mântuitorului, ale Maicii Domnului), Acatistul Sfintei Cruci, ale Sfinţilor Arhangheli şi ale unui mare număr de sfinţi ai Bisericii Ortodoxe. Cuprinde şi rânduiala Sfintei Împărtăşanii (Canonul şi rugăciunile dinainte şi de după Sf. Împărtăşanie), Canonul de pocăinţă şi Sinaxarul pe cele 12 luni ş.a. Este o carte de rugăciuni şi cântări, în care psalmii ocupă cel mai mult loc.

Ceaslovul ca structură liturgică orară a fost compus progresiv şi se definitivează ca o carte de cult în sec. al VI-lea: prin Sf. Sava (†581), Sf. Ioan Damaschin (†749) şi Sf. Teodor Studitul (†826) ş.a.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!