Dicţionar liturgic

Proscomidie (II) - Ritualul Proscomidiei constă în pregătirea şi binecuvântarea sau afierosirea Darurilor de pâine şi vin pentru Sfânta Jertfă. Ea este o reiterare sacramentală a Cinei celei de Taină, în ea repetându-se sacrificial referatul biblic al morţii şi Învierii Domnului. Proscomidia asumă Taina Crucii lui Hristos şi introduce Biserica în starea de jertfă a Liturghiei cereşti, care se săvârşeşte veşnic pe altarul de iubire al Treimii;

Pâinea făcută din mulţimea boabelor de grâu şi vinul din boabele de struguri simbolizează comunitatea spirituală care leagă între ei pe toţi membrii Bisericii. Pâinea şi vinul sunt, deopotrivă, daruri ale naturii, dar şi roade ale ostenelii umane, pentru a semnifica sfinţirea firii în Hristos şi umanizarea hristologică şi euharistică a materiei prin har şi prin rugăciune;

Biserica este Trupul lui Hristos, trupul tainic în care se unesc toţi credincioşii şi din care ei fac parte. Apa care se toarnă în vinul de jertfă şi care, în mod natural, este un element ce condiţionează viaţa, simbolizează pe credincioşii laici, iar amestecul ei cu vin înseamnă încorporarea la Hristos a tuturor credincioşilor, pentru că El S-a jertfit pentru toţi oamenii. Darurile credincioşilor (pâinea şi vinul) aduse de ei la altar sunt expresia văzută a participării lor concrete la Sfânta Jertfa, care se aduce prin preot la Liturghie. Pâinea folosită de Biserica Ortodoxă nu este azimă, ci pâinea dospită (ò - artos, o), deoarece cu astfel de pâine s-a săvârşit şi Cina lui Hristos (care a avut loc în joia dinaintea Paştelui iudaic, când urma să se consume azimă, pentru care Paştele iudaic se mai numeşte şi Sărbătoarea azimilor).


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!