Dicţionar medical

- Wilson (boală a lui): afecţiune ereditară, legată de o acumulare de cupru în ţesuturi şi organe, în special în ficat şi în encefal. Boala lui Wilson este o afecţiune rară, cauzată de o atingere a unei gene localizate pe cromozomul 13, care se transmite în mod autosomic (prin cromozomii nesexuali) recesiv (gena purtatoare trebuie să fie primită de la tată şi de la mamă pentru ca boala să se dezvolte la copil);

- Wirsung (canal al lui): canal excretor principal al pancreasului. Canalul lui Wirsung traversează longitudinal pancreasul şi varsă sucul pancreatic în al doilea segment al duodenului (porţiunea iniţială a intestinului subţire), prin intermediul ampulei lui Vater, în care se deschide, în calitate de cale biliară principală (canalul coledoc);

- Wiskott Aldrich (sindrom al lui): afecţiune ereditară caracterizată printr-un nivel anormal de scăzut al plachetelor sangvine. Sindromul lui Wiskolt-Aldrich afectează mai ales băieţii şi pare să fie legat de tulburări imunitare complexe. Sindromul Wiskott-Aldrich se traduce printr-o purpură cutanată (apariţia de pete roşii pe piele), prin sângerări ale nasului şi prin hemoragii digestive şi urinare, apoi printr-o eczemă atopică (erupţie de plăci veziculocrustoase care sunt intens pruriginoase), amplasată mai ales pe faţă şi pe pliurile de flexie, şi prin infecţii cu repetiţie: otite, sinuzite, furuncule, infecţii oculare, meningită, septicemie;

- Wolff Parkinson White (sindrom al lui): anomalie congenitală a activării electrice cardiace. Sindromul lui Wolff-Parkinson-White este o tulburare a conducţiei, legată de prezenţa unei căi anormale (sau a unei căi accesorii) de conducţie, fasciculul lui Kent, banda subţire de ţesut miocardic care face să comunice direct auriculele cu ventriculele, scurtcircuitând, astfel, calea normală. Sindromul lui Wolf-Parkinson-White este cel mai frecvent dintre sindroamele de preexcitare (afecţiuni caracterizate printr-o activare anormal de precoce a anumitor structuri cardiace). El poate să nu fie însoţit de nici un simptom şi poate fi descoperit în mod întâmplător, cu ocazia unei electrocardiografii de rutină. Totuşi, acesta mai poate să se afle la originea unor simptome (palpitaţii, gâfâială, stări de rău, pierderi ale conştienţei), în special în caz de apariţie a unei tahicardii auriculare;

- xantelasmă: ansamblu de pete mici, gălbui, cu margini regulate, localizate la nivelul pleoapelor către partea nazală. Pot fi rezultatul unor niveluri crescute de colesterol, evoluţia sa fiind benignă şi foarte lentă;

- xantină: substanţă organică azotoasă, care se găseşte în majoritatea ţesuturilor şi fluidelor din organismele vegetale şi animale;

- xantocit: celulă care conţine pigment galben;

- xantocromie: coloraţie în galben-maroniu a tegumentelor, mucoaselor sau lichidelor organismului;

- xantodermie: colorare în galben a pielii;

- xantogranulom: boală caracterizată printr-o erupţie de leziuni cutanate cu aspect tumoral, care infiltrează ţesutul adipos. De origine necunoscută, aceste leziuni conţin celule inflamatorii şi globule albe, macrofagele, bogate în corpi graşi.