Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Psihologie Diferența între psiholog și psihiatru

Diferența între psiholog și psihiatru

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Psihologie
Un articol de: Alina A. Rotaru - 13 Octombrie 2017

Adeseori se face confuzia între psiholog și psihiatru, fie în mediul online, fie în media, de către diferite persoane mai mult sau mai puțin publice sau avizate. Întrucât este esențial să cunoaștem zona de delimitare a celor două domenii științifice, vom arăta punctual ceea ce le diferențiază.

Psihologia ca știință se ocupă cu studierea psihicului și a comportamentului uman. Scopul psihologiei este determinarea factorilor cauzali în anumite afecțiuni și creșterea calității vieții. Psihologul este specialistul în sănătate mentală, indiferent că vorbim de prevenția sau ameliorarea afecțiu­nilor psihice. Funcțiile sale se referă la activitățile pe care acesta le poate întreprinde și care este domeniul lui de expertiză.

În primul rând, psihologul are rolul de a diagnostica și evalua starea mentală a subiectului. Aici intervin diferite instrumente care se ocupă de evaluarea sănătății psihice: evaluarea cognitivă și neu­ropsihologică, evaluarea emo­țiilor, evaluarea gradului de discernământ, evaluarea dezvoltării psihologice și evaluarea comportamentului.

În al doilea rând, psihologul are rolul de a realiza consilierea psihologică și actul psihoterapeutic. Psihoterapia poate fi făcută doar de către cel care a făcut formarea într-o manieră de psihoterapie acreditată. Aici rolul psihologului este de a consilia diferite persoane aflate în situații de criză sau angajarea într-un proces psihoterapeutic în vederea optimizării calității vieții, prin aplicarea diferitelor tehnici și proceduri.

În al treilea rând, psihologul are rolul de a se implica în cercetare. Aspect care cuprinde iniți­e­rea unor studii, cercetarea anumitor proceduri pe diferite popu­lații și afecțiuni. Practic, domeniul cercetării este infinit.

Sferele de acțiune ale unui psiholog sunt: clinic, educațional, securitate națională și organi­za­țional. Fiecare dintre acestea are particularitățile sale, venind la pachet cu o serie de sarcini și responsabilități specifice.

Psihiatria începe cu definiția eminentului profesor de la Timi­șoara, Eduard Pamfil. El afirma: „Psihiatria constituie un document autentic al curajului, gene­rozității și responsabilității de a înfrunta, descifra și asista una dintre cele mai cumplite și, în același timp, misterioase tragedii ale ființei umane, numit generic boală psihică”. Psihiatrul este medicul care diagnostichează boala mentală și prescrie medicația necesară. Când vorbim despre boală mentală, ne referim la schizofrenie și alte tulburări psihotice, depresia severă și morbidă și tulburările psihice la copii. Urmează apoi cele de intensitate mai scăzută: atacurile de panică, tulburările de anxietate, tulburările de alimentație, tulburările de dispo­ziție, tulburările de personalitate, tulburările sexuale. Toate acestea pot fi tratate combinat medica­ție-psihoterapie.

Este important de reținut dife­rența dintre un psiholog și un psihiatru, dar poate cel mai important aspect este să nu fim dintre cei care îi judecă și ostracizează pe cei cu afecțiuni mentale sau, mai rău, să-i catalogăm nebuni și, astfel, să-i desconsiderăm.