Din munţii Asiei, la Grădina Botanică din Iaşi

07 Februarie 2008

Zeci de specii de azalee şi camelii, reunite în expoziţia „Magia florilor“, pot fi admirate la Grădina Botanică din Iaşi, până pe 24 februarie. Anul acesta, organizatorii, Grădina Botanică „Anastasie Fătu“ şi Universitatea „Al. I. Cuza“, au amplasat, alături de aranjamentele de flori, şi texte explicative în română şi engleză. Expoziţia de la Iaşi, cu o tradiţie ce datează din anul 1975, este unică, prezentând cea mai mare colecţie de acest gen din ţară (35 de soiuri de azalee şi 12 soiuri de camelii), specii de flori foarte pretenţioase, adăpostite într-o seră specială, pentru că umiditatea şi temperatura aerului nu trebuie să depăşească anumite limite. Florile de azalee, relativ mari, sunt grupate în buchete sau sunt solitare, au forme diferite şi se prezintă sub o mare diversitate de culori, de la roşu aprins, corai, roşu-moviu, lila, violet, roz până la alb imaculat. Camelia, deşi se înrudeşte cu arbustul de ceai, se cultivă mai puţin pentru proprietăţile medicinale şi mai mult pentru valoarea decorativă.

În fiecare iarnă, la Grădina Botanică din Iaşi înfloresc azaleele şi cameliile, adevărate minuni ale naturii. Deşi sunt mari iubitoare de zăpadă, datorită climatului specific din munţii Asiei, florile iernii îşi deschid petalele delicate, asemenea unor fulgi coloraţi, cu ajutorul unei întregi echipe de specialişti, care le supraveghează zi şi noapte.

Expoziţia de azalee şi camelii se organizează la Grădina Botanică din Iaşi începând cu anul 1975, neîntrerupt, de 26 de ani, ceea ce însumează mii de ore de supraveghere din partea specialiştilor şi a simplilor îngrijitori care veghează asupra minunatelor plante.

Deşi ultimele două ierni au fost mai blânde, gerul a pus de multe ori în pericol fragilele minuni ale serelor, astfel că au fost momente în care nu toate acestea au reuşit să se prezinte vizitatorilor.

Pentru a avea condiţii de creştere şi, mai ales, de înflorire, temperatura nu trebuie să depăşească 12-16 grade Celsius, atmosfera trebuie să fie cât mai umedă, astfel că aproape în permanenţă trebuie să se toarne apă pe jos, pentru a se asigura umiditatea. O echipă de biologi supraveghează atent condiţiile termice şi de umiditate, mai ales că au fost ani în care a fost declanşată alerta din cauza gerului: „La o diferenţă de cinci grade între zi şi noapte, cad florile şi bobocii florali. Florile sunt foarte pretenţioanse, nu suportă nici schimbarea locului, pentru că, la fel, le cad florile şi bobocii“, a spus biolog Violeta Delinschi.

Explozie de culori în iarna cenuşie

„La fel ca în fiecare an, şi în 2008 continuăm tradiţia acestei expoziţii, astfel că iubitorii pot să vadă, în Grădina Botanică din Iaşi, expoziţia de camelii şi azalee. Ne putem mândri deja cu o tradiţie a acestei expoziţii, care este organizată la noi de 26 de ani neîntrerupt. Este un bun prilej pentru a le prezenta iubitorilor de flori exponate speciale din grădina de iarnă, amenajată de personalul devotat de la noi“, a menţionat directorul Grădinii Botanice, Cătălin Tănase.

Cameliile sunt recunoscute prin discreţia lor, precum şi prin cromatica foarte specială. „Deşi suntem întotdeauna tentaţi să asociem cameliile cu prezenţa doamnelor din înalta socie-tate, ele au fost dedicate, de fapt, unui preot iezuit, Georg Joseph Kamel, cunoscut şi sub numele de Camellus“, după cum a remarcat Cătălin Tănase, care a adăugat că delicatele flori au fost aduse, pentru prima dată, în Anglia, în 1734, din Extremul Orient.

„Prin anii 1870, camelia era considerată o floare la modă, motiv pentru care întotdeauna, la întâlnirile aristocratice, era la loc de cinste“, a mai menţionat directorul Grădinii Botanice. „Este paradoxală această floare, camelia, care este asociată întotdeauna cu graţia feminină şi care, de fapt, a fost descoperită de Camellus, un misionar iezuit, care a fost trimis mai întâi în Insulele Mariane, pe la 1683, ulterior ajungând în Insulele Filipine, în 1688. Mai târziu, această plantă descoperită de iezuit a fost denumită după numele său, fiind astfel adus un omagiu unui om care a avut contribuţii importante în dezvoltarea botanicii şi a fitofarmaciei“, a remarcat Cătălin Tănase, care a adăugat că „specia pe care o avem aici, la Iaşi, «camellia japonica» este mai ales cunoscută prin soiurile ornamentale, dar cealaltă specie, «camellia sinensis» este cunoscută prin numele de arbustul de ceai“.

Cele mai vechi exemplare au 20 de ani

Munca biologilor de la Grădina Botanică ar putea fi încununată prin îmbogăţirea colecţiei de flori. Cele mai vechi exemplare au peste 20 de ani, astfel că pentru a continua tradiţia acestei expoziţii, este necesară o îmbogăţire a colecţiei. „Noi avem 12 soiuri de camelii în colecţia noastră şi dorim să o îmbogăţim, să o întinerim, deoarece sunt exemplare vechi de 25-26 de ani“, a spus Cătălin Tănase.

În ceea ce priveşte azaleele, „locul în care au fost găsite pentru prima dată au fost munţii, de aici şi denumirea «rodhodendron», în traducere aproximativă «trandafir de munte». Aceste flori atrag atenţia prin cromatica lor cu totul specială“, a remarcat Cătălin Tănase, care a adăugat faptul că la Iaşi este o colecţie unică printre instituţiile de acest gen, grădinile botanice, „iar dorinţa inimoasei echipe de aici coordonate de Violeta Delinschi este de a reîntineri colecţia prin achiziţii de noi plante, astfel încât la ediţiile viitoare să venim cu o diversitate mai mare. Noi invităm publicul să vină să ia cunoştinţă cu magia florilor. Ne-am gândit că tot ce vine din Asia este încărcat de mister, astfel că am asigurat şi un fond muzical adecvat, cu muzică orientală, precum şi accesorii care să ofere o notă aparte, precum lampadare şi clopoţei“.

O minunată călătorie în lumea Asiei

„Expoziţia de camelii şi azalee din acest an propune o minunată călătorie în lumea Asiei, aflată la mii de kilometri distanţă, iar această călătorie se face pe aripile muzicii. Aici avem cea mai importantă colecţie de azalee şi camelii din ţară, 12 soiuri de camelii şi 35 de azalee. Expoziţia «Magia florilor» din acest an se doreşte a fi o pledoarie a florilor pentru formă şi culoare, o pledoarie pentru frumuseţe într-un oraş minunat cum este Iaşul. În această expoziţie, publicul vizitator va întâlni grădina de foc, grădina cu flori în alb argintiu şi violet, precum şi elementele din mitologia orientală, precum focul, metalul, apa, lemnul şi pământul“, a remarcat biologul Violeta Delinschi.

Azaleele şi cameliile sunt plante deosebite, atât datorită aspectului ornamental, cât şi datorită condiţiilor extrem de dificile în care ele se înmulţesc şi apoi cresc, a arătat biologul Violeta Delinschi.

„Aceste plante au nevoie pentru dezvoltare de un sol foarte bine drenat cu un PH acid. În condiţiile oraşului Iaşi unde apa este bogată în săruri minerale, calcaroasă, aceste plante sunt greu de menţinut, ele fiind specii calcifuge.

În permaneţă ele au nevoie de stropire, de două-trei ori pe zi pentru a fi menţinută hidratarea. De asemenea, este necesară păstrarea unei umidităţi de 80%, ceea ce este un lucru foarte greu. Aceste plante au nevoie de o temperatură de 15-16 grade, iar în perioada de înflorire temperatura se ridică până la 18-20 de grade, dar pentru un timp scurt, de două-trei zile, după care se revine la 15 grade pentru ca înflorirea să fie prelungită“.

Din munţii Asiei, în serele de la Iaşi

Rodhodendron Simsii din familia Ericaceae sau „Superba“ Azalee şi Camelia Japonica sau Camelia, cunoscută şi sub denumirea de Trandafirul Japonez, sunt câteva dintre comorile Grădinii Botanice de la Iaşi. „Colecţiile de azalee şi camelii adăpostite în cadrul serei 5 s-au concretizat de-a lungul anilor într-o veritabilă rezervă de unicate florale, 35 de azalee şi 12 de camelii, 47 de taxoni. O parte din materialul vegetal provine din schimburi interne şi internaţionale sub formă de seminţe, butaşi sau plante unice“, a precizat Violeta Delinschi. „Anastasie Fătu, fondatorul Grădinii Botanice de la Iaşi, menţiona, în 1871, prezenţa în colecţie a speciei Rhododendron caucasica“, a mai menţionat Violeta Delinschi.

Azaleele au o paletă coloristică vastă, de la roşu aprins, vişiniu, până la corai, roz şi alb.

Azaleele cresc în regiunile muntoase ale Asiei de S-E, foarte puţine provenind din America de Nord şi Europa. Azaleele de la Grădina Botanică din Iaşi sunt prezentate în vase de cultivare şi au talie de până la 2 metri. Florile au o mare diversitate de forme, printre care de trompetă, simple sau bătute, cu margini ondulate sau franjurate, solitare sau grupate.

În familia Rhododendronului se află în jur de 1.000 de specii, dintre care doar zece pot fi găsite în Europa şi Asia Mică. „În munţii noştri este o singură specie de Rhododendron numită popular bujor de munte“, a precizat Violeta Delinschi.

Camelia, întâlnită în special în Japonia, este rudă bună cu arborele de ceai, după cum a precizat Violeta Delinschi. Genul Camelia cuprinde aproximativ 80 de specii răspândite în Asia de Sud-Est.

Colecţia de la Iaşi prezintă în special cameliile cu aspect arbustiv sau arboricol care pot avea până la 15 m înălţime. Frunzele sunt strălucitoare, iar florile sunt mari, simple sau bătute, cu petale cerate, dispuse în formă de solzi, albe, roşii sau roz.

„Azaleea“ din Carpaţi

Rhododendron kotschyi, cunoscut şi sub de numirea de smârdar sau bujor de munte, este singura floare din numeroasele specii de Rhododendron care creşte în România, în Munţii Carpaţi, în zona alpină şi subalpină. Aceste flori formează tufe culcate, cu ramuri ascendente, iar florile au corola mare, de forma unei pâlnii, de culoare roşiatică. Smârdarul face astfel parte dintr-o familie de rhododendron, gen variat, care cuprinde diferite specii ce pot fi găsite la altitudine înaltă, în Himalaya, Caucaz, Alpi şi Pirinei. Astfel că deşi creşte la altitudini ridicate, el nu tolerează transplantări, din acest motiv fiind imposibilă plantarea în grădini. Smârdarul sau bujorul de munte este o plantă ocrotită şi protejată în perimetrul Parcului Naţional Bucegi. Smârdarul este peren şi îşi păstrează frunzele verzi tot timpul anului. Smârdarul a fost clasificat pentru prima dată de botanistul austriac Theodor Kotschy (1813-1866) şi de maghiarul Lájos von Simonkai (1851-1910).

Camellia japonica

Genul Camellia grupează aproape 120 de specii originare din regiunile tropicale şi subtropicale din Asia de Sud-Est, China şi Japonia. Se întâlnesc în pădurile situate la o înălţime medie, deasupra nivelului mării. Toate speciile din acest gen sunt arbuşti şi arbori ce ajung la o înălţime ce poate varia între 2 şi 9 metri. Florile sunt, în general, mari, având în diametru între 1 şi 12 cm. Culoarea variază de la alb la roşu şi roz, puţine specii fiind galbene.

Camellia este o plantă adaptată la soluri acide, astfel că nu va creşte în solurile calcaroase sau în cele bogate în calciu. Cele mai multe dintre speciile de camelii preferă o climă ploioasă, astfel că nu va tolera seceta.

Camellia sinensis, o soră a camelliei japonica, este renumita plantă de ceai care are o importanţă comercială majoră şi care este cultivată pe zone foarte întinse. De asemenea, din Camellia sinensis cunoscută ca şi Camellia oleifera, se produce uleiul de ceai, un ulei dulce, pentru gătit, produs prin presarea seminţelor. Multe alte specii de camelie sunt crescute ca plante ornamentale pentru florile lor; până acum, au fost selectate aproximativ 3.000 de varietăţi şi hibrizi, o mare parte având flori duble.

Camellia japonica este cea mai cultivată specie, având peste 2.000 de varietăţi numite. O mare parte dintre acestea sunt foarte preţuite în Japonia, pentru că înfloresc foarte devreme, primele flori fiind prezente încă din iarnă. Camellia japonica este floarea statului Alabama şi floarea oraşului chinez Chongqing.

Prima şi cea mai mare grădină botanică din România

Grădina Botanică din Iaşi a luat fiinţă în anul 1856, din iniţiativa medicului şi naturalistului Anastasie Fătu, al cărui nume îl poartă în prezent. Este prima grădină botanică universitară fondată în România şi, în acelaşi timp, cea mai mare din ţară, unică în privinţa numărului de specii şi a valorii conservative a acestora. Amenajarea Grădinii pe Dealul Copou a început în anul 1965.

Colecţiile reprezentative ale Grădinii Botanice reunesc aproximativ 6000 de soiuri de plante vasculare, cultivate în sere şi în exterior.

Grădina Botanică din Iaşi se remarcă prin impresionante colecţii de plante decorative. Astfel, aici se regăseşte cea mai bogată colecţie de trandafiri din ţară (circa 600 de soiuri), una dintre cele mai deosebite colecţii de crizanteme (469 soiuri, din care 41 de soiuri create aici) şi tufănele (70 soiuri), cea mai importantă colecţie de azalee şi camelii, o colecţie de cactuşi (cca. 700 soiuri), precum şi o valoroasă colecţie de plante dirijate în stil bonsai.

Tematica ştiinţifică a Grădinii Botanice se desfăşoară în 12 secţii: Taxonomică, Complexul de Sere, Ornamentală, Flora şi Vegetaţia României, Flora Globului, Dendrologică, Biologică, Plante utilitare, Rosarium, Plante Memoriale şi Recreativă.

Soiurile din colecţiile grădinii sunt repartizate, în concordanţă cu tematica sectorului specific, în funcţie de anumite criterii, unul dintre acestea fiind cel estetic. Astfel, fiecare sector include specii deosebite, cu un aspect impresionant, precum Albizzia julibrissin - albiţie, Liriodendron tulipifera - arborele de lalele, Magnolia sp.) sau rarităţi precum Metasequoia gliptostroboides.

Alături de cele 12 secţii, la Grădina Botanică din Iaşi mai există un tezaur de plante, aşa cum poate fi numit Herbarul care deţine peste 43.000 de coli, alături de biblioteca în care se găsesc circa 16.500 de volume şi articole ştiinţifice şi Laboratorul de schimb internaţional de seminţe.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!