Documentar
Două sărbători pentru unitatea românilor

Două sărbători pentru unitatea românilor

Pr. Ciprian Florin Apetrei, 04 Decembrie 2016

În fiecare an, zilele de 30 noiembrie şi 1 Decembrie sunt repere esenţiale pentru creştinul ortodox român, deoarece sărbătorim pe Ocrotitorul României - Sfântul Apostol Andrei, şi Ziua Naţională a României. 1 Decembrie a fost adoptată ca zi naţională a României în 1990, dată la care, în 1918, Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, creându-se un singur stat naţional.

Primul pas pentru Marea Unire a fost făcut de fapt la 21 noiembrie/4 decembrie 1917, când Sfatul Tării din Basarabia proclama Republica Democratică Moldovenească, urmat de cel din 24 ianuarie/6 februarie, când s-a adoptat declaraţia de independenţă. Încununarea acestor acţiuni s-a împlinit la 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Ţării de la Chişinău, ales prin vot universal, direct, egal şi secret, a decis cu majoritate de voturi unirea cu România a Republicii Democratice Moldoveneşti. Apoi Comitetul Executiv al Consiliului Naţional din Bucovina a convocat un Congres General al Bucovinei pentru 15/28 noiembrie 1918 în Palatul Mitropolitan din Cernăuţi.

Istoria unei zile mărețe

Preşedintele Congresului, Iancu Flondor, a dat citire moţiunii în care se afirma că Bucovina este parte organică a Moldovei. Congresul General al Bucovinei a hotărât în numele suveranităţii naţionale unirea necondiţionată a Bucovinei în vechile ei hotare cu Regatul României.

Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1.228 de delegaţi şi susţinută de 100.000 de persoane, a adoptat atunci o rezoluţie care consfinţea unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, Vasile Goldiş a citit rezoluţia Unirii: „Adunarea na­țională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin repre­zentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/ 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.

Legea unirii a fost ratificată prin Decretul-Lege No. 3631 din 11 decembrie de către regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decembrie 1919, în unanimitate.

În conformitate cu Constituţia României din 1991, articolul 12, alineatul 2, 1 Decembrie este Ziua Naţională a României, zi adoptată anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele de atunci al României şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.

Patronul țării și hramul Catedralei Naționale

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească națională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001, datorită evlaviei poporului român față de Sfântul Apostol Andrei.

Ziua de 30 noiembrie, în care este sărbătorit Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează, prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 și de Camera Deputaților în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin Decretul nr. 517 pe 20 iulie 2012 al Președintelui României.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântul de învățătură rostit în 2013 cu prilejul acestei sărbători dedicate Ocrotitorului României, a evidențiat faptul că Sfântul Apostol Andrei este considerat părintele creștinismului românesc, Apostolul Românilor și începătorul încreștinării poporului nostru: „Avem nu o încreștinare la comandă poruncită de cneaz, de împărat sau de vreun voievod, ci o încreștinare care pornește de la bază, care pornește de la om la om, o încreștinare lentă; în timp ce se forma poporul român, se și încreștina. (...) Noi, ca români, avem o mare bucurie, și anume să constatăm că de fapt noi am primit credința de la Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat și, de aceea, credința noastră este o credință apostolică, primită de la cel Dintâi chemat dintre Apostolii Domnului. Aceasta este o onoare și, în același timp, o datorie mare de a continua lucrarea misionară a Sfântului Apostol Andrei așa cum s-a desfășurat ea de-a lungul veacurilor. Sfântul Apostol Andrei are o legătură specială cu poporul român”. Această onoare de a fi încreştinaţi de Sfântul Apostol Andrei este împlinită de Biserica noastră prin ridicarea în capitala neamului românesc a Catedralei Naţionale, pusă sub ocrotirea sa.

Simbolul unității românilor astăzi

Noua Catedrală Patriarhală din Bucureşti prinde contur în fiecare zi pe Dealul Arsenalului, ca o veritabilă Catedrală Naţională, simbol al celor 2.000 de ani de creştinism în spaţiul românesc, pe care sperăm să o vedem gata la 1 decembrie 2018 când vom sărbători 100 de ani de la Marea Unire.

Bunul Dumnezeu a rânduit să împlinească visul de generaţii al naţiunii române, acela al unităţii, tocmai a doua zi după ce îl sărbătorim pe Apostolul care ne-a adus cuvântul Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos, Sfântul Andrei. Acest lucru ne arată că nea­mul nostru care s-a născut creştin datorită misiunii apostolice a Sfântului Andrei şi-a desăvârşit unitatea acum 98 de ani, în bucuria sărbătorii celui ce ne-a fost hărăzit ca ocrotitor.

Lucrurile s-au întâmplat astfel ca o împlinire a rugăciunilor, jertfelor şi credinţei neamului românesc în Mântuitorul Iisus Hristos. Acum, când ne apropiem de centenarul Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918, este un act de mulţumire şi recunoştinţă către Bunul Dumnezeu pentru binecuvântările revărsate asupra ţării noastre să-I înălţăm rugăciuni în Catedrala Naţională, Biserică-simbol al credinţei creştine pe care ne-a adus-o Sfântul Apostol Andrei, şi al unităţii tuturor românilor, dar şi Altar de închinare pentru eroii care s-au jertfit pentru neamul românesc.

Să nu uităm că 1 Decembrie 1918 este o zi excepţională pentru poporul român şi s-a clădit pe jertfa tinerilor români de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz din Primul Război Mondial. Astăzi trebuie să înţelegem că avem o datorie faţă de jertfa soldaţilor români, care a stat la baza Unirii din 1918, de a păstra vie candela credinţei noastre strămoşeşti şi a demnităţii naţionale. Credinţa şi demnitatea noastră de români să le manifestăm prin respectul şi mărturisirea în lume a valorilor noastre creştine, care sunt fundamentul naţiunii noastre.

Ziua Naţională şi sărbătoarea Ocrotitorului României nu sunt doar calendaristic legate, ci mai ales existenţial, pentru că stau la baza României Creştine. Prima marchează unitatea noastră de neam, iar a doua, creştinismul bimilenar din ţara noastră. Să rugăm pe Bunul Dumnezeu ca pentru rugăciunile Sfântului Apostol Andrei să ocrotească neamul nostru românesc și unitatea lui.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!