Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Duminica dreptei credinţe şi a unităţii Bisericii

Duminica dreptei credinţe şi a unităţii Bisericii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 29 Mai 2017

„Evanghelia Duminicii a 7-a după Paşti, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic, ne arată că dreapta credinţă şi rugăciunea menţin unitatea Bisericii”, a subliniat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântul de învăţătură rostit ieri, 28 mai, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale.

În Duminica a 7-a după Paşti, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic din anul 325, în toate bisericile ortodoxe s-a citit pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Ioan, capitolul al 17-lea, versetele de la 1 la 13, în care este relatată Rugăciunea lui Iisus, numită şi Rugăciunea arhierească. Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat în cuvântul de învăţătură că Mântuitorul Iisus Hristos nu a vorbit despre unitatea Bisericii într-o predică, ci în stare de rugăciune. „Duminica a 7-a după Paşti este o duminică a dreptei credinţe şi a unităţii Bisericii. Domnul Iisus Hristos se roagă pentru unitatea Bisericii, pentru că ştie cât de greu se menţine unitatea Bisericii în faţa patimilor egoiste ale oamenilor şi în faţa uneltirilor diavolului, care este dezbinător prin tot ceea ce face. Rugăciunea Domnului Iisus Hristos pentru Ucenicii Săi este lumină vie pentru toţi arhiereii şi preoţii Bisericii, care păstoresc pe credincioşi pe calea mântuirii şi a vieţii veşnice. Ea devine lumină vie pentru responsabilitatea pastorală a arhiereilor care conduc eparhii, adică păstoresc cler şi popor. Sfinţii Părinţi de la Niceea învaţă că dreapta credinţă se păstrează nu în izolare sau dezbinare de Biserică, ci în comuniunea Bisericii (...). Rugăciunea lui Iisus este numită şi Rugăciunea arhierească a Domnului Iisus Hristos. Vedem, aşadar, că înainte de a trece prin suferinţa Crucii, El se roagă ca ucenicii Săi să fie una, după cum El şi Tatăl sunt una. Prin rugăciunea Sa pentru ucenicii Săi şi pentru cei care vor crede în El, Domnul Hristos ne arată că nu este suficient să vorbim despre unitatea Bisericii, ci trebuie să ne şi rugăm pentru ea. Domnul Iisus Hristos nu vorbeşte despre unitatea Bisericii într-o predică, ci în stare de rugăciune, ştiind cât de greu este ca, într-o lume înclinată adesea spre păcat, conflict şi dezbinare, să fie păstrată şi promovată unitatea sau comuniunea de credinţă şi viaţă sfântă”, a precizat Părintele Patriarh Daniel. În continuare, Preafericirea Sa a explicat de ce în Duminica a 7-a după Paşti s-a citit Evanghelia ce conţine Rugăciunea lui Iisus. „Această duminică, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, care au formulat primele 7 articole din Crezul ortodox, ne cheamă să păstrăm dreapta credinţă, mai ales astăzi, într-o lume din ce în ce mai tulburată şi mai rătăcită din punct de vedere spiritual. Ne cheamă să mărturisim Crezul ortodox aşa cum ni l-au lăsat nouă moştenire Sfinţii Părinţi de la Sinodul I Ecumenic din anul 325 şi de la Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol, din anul 381, când s-a formulat partea a doua a Crezului ortodox. Acest Crez noi îl rostim la Botez şi la fiecare Sfântă Liturghie, întrucât reprezintă credinţa noastră ortodoxă în formă concentrată. Dacă s-ar scrie volume întregi de dogmatică, ele nu ar fi decât o dezvoltare a Crezului niceo-constantinopolitan”, a evidenţiat Patriarhul României.

„Să-i creştem pe copiii şi pe tinerii noştri în dreapta credinţă!”

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mai subliniat că numai dacă mărturisim dreapta credinţă şi dacă păstrăm unitatea Bisericii dobândim viaţă veşnică, şi putem ajunge în slava Împărăţiei Preasfintei Treimi, la care S-a înălţat Iisus Hristos Domnul. Preafericirea Sa i-a îndemnat pe toţi creştinii ortodocşi să înveţe, atât ei, cât şi copiii acestora, Crezul ortodox şi să aibă în casele lor cartea Învăţătura de credinţă ortodoxă sau Catehismul, tocmai pentru a cunoaşte mai bine credinţa ortodoxă şi modul de a trăi duhovniceşte în Biserică şi societate. „Duminica a 7-a după Paşti ne îndeamnă să păstrăm dreapta credinţă, să-i creştem pe copiii şi pe tinerii noştri în dreapta credinţă, să nu ne lăsăm amăgiţi de rătăciri şi de tot felul de grupări religioase, care se consideră trimise de Dumnezeu, dar care caută, de fapt, să-i rupă pe ortodocşi de Biserica Sfinţilor Apostoli şi a Sfinţilor Părinţi şi să-i atragă la gruparea lor, despărţită de credinţa dată Sfinţilor o dată pentru totdeauna”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre. La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat că dreapta credinţă nu se păstrează în izolare, ci în comuniune de gândire, de mărturisire şi de vieţuire. „Dacă ne rupem de Sfânta Biserică, nu mai suntem dreptmăritori creştini, deoarece numai în comuniunea Sfinţilor din toate timpurile se păstrează dreapta credinţă, mântuitoare şi sfinţitoare. Oricât am fi de inteligenţi sau de învăţaţi, niciodată nu trebuie să interpretăm singuri Sfânta Scriptură, ci împreună cu Sfânta Biserică, împreună cu Sfinţii Părinţi ai ei, împreună cu toţi păstorii sufleteşti. Prin urmare, dreapta credinţă înseamnă temelia mântuirii noastre. Dreapta credinţă ne cheamă însă şi la dreapta vieţuire, adică la pocăinţă pentru păcate şi la ridicarea din păcate, la creşterea în virtuţi, la fapte bune de milostenie şi de ajutorare a semenilor noştri. Dreapta credinţă ne cheamă şi la o dreaptă lucrare misionară, aceea de a transmite Evanghelia iubirii lui Hristos, prin cuvânt şi faptă, generaţiei viitoare, copiilor şi tinerilor, prin educaţia religioasă în Familie, în Biserică şi în Şcoală”, a arătat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.