Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială „Există riscul ca salariul minim pe economie să devină salariul maxim“

„Există riscul ca salariul minim pe economie să devină salariul maxim“

Data: 18 Feb 2008

▲ Preşedintele Comisiei UE pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, Jan Andersson, care s-a întors de la o sesiune a Comisiei ONU pentru dezvoltarea socială, a răspuns întrebărilor jurnaliştilor care administrează site-ul oficial al Parlamentului European ▲ Oficialul european a vorbit despre cum ar putea UE să promoveze munca decentă în statele membre şi în străinatate, dar şi despre pericolul social pe care îl implică salariul minim pe economie ▲

Cum definiţi „munca decentă“?

Munca decentă este munca pentru care primeşti un salariu decent, un salariu cu care poţi cel puţin să te întreţii. Dar nu este vorba numai de salariu, ci şi de condiţiile care asigură sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, posibilitatea de a-ţi schimba serviciul dacă nu ţi se potriveşte, ocazia de a învăţa pe tot parcursul vieţii şi de a te dezvolta profesional. Salariul este important pentru viaţa în afara serviciului, dar există şi aspecte importante la locul de muncă, de exemplu siguranţa şi sănătatea.

Salariul minim poate fi o modalitate de a favoriza munca decentă?

Da şi nu. Nu trebuie să ne concentrăm pe salariul minim. Întotdeauna există riscul ca salariul minim să devină salariul maxim. Este nevoie de politica salariului minim doar ca ultimă soluţie, dar trebuie să fim conştienţi de faptul că scopul nu este salariul minim, ci un salariu normal sau un salariu mai bun decât salariul minim.

Sunteţi mulţumit de rezultatul sesiunii de la Naţiunile Unite? S-a ridicat această sesiune la aşteptările dumneavoastră?

Nu ştiu dacă m-am aşteptat la ceva anume, a fost prima mea vizită la ONU. Am mers acolo din mai multe motive: cred că Uniunea Europeană şi Parlamentul European ar trebui să fie mai active la nivel global, nu numai în ceea ce priveşte politica de securitate, dar şi în domeniul mediului înconjurător, al comerţului şi al condiţiilor de muncă în întreaga lume. Scopul nostru a fost să ne creăm contacte, astfel încât Parlamentul să poată avea un rol important în dezbaterea globală. Este în interesul nostru, dar şi în interesul oamenilor din afara graniţelor UE, să avem acest dialog despre munca decentă.

Învăţarea pe tot parcursul vieţii, provocarea muncitorului european

Ce face Uniunea Europeană pentru a promova munca decentă?

Nu putem hotărî pentru alte ţări. Putem în primul rând să fim un exemplu bun. Putem să spunem ţărilor din Africa: „Trebuie să aveţi aceleaşi reguli ca noi“? Nu putem. Sunt reguli de bază, ca cele din convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii, împotriva muncii copiilor, de exemplu. Ar trebui să promovăm această convenţie în toată lumea.

Care este situaţia în Uniunea Europeană?

Într-o perspectivă globală, situaţia din Uniunea Europeană este bună. Dar nu trebuie să ne mândrim prea tare! Situaţia din UE nu e perfectă şi sunt diferenţe destul de mari între statele membre. Principalele provocări sunt posibilitatea muncitorului de a influenţa locul de muncă şi învăţarea pe tot parcursul vieţii. În societatea de astăzi este important să ai un salariu bun, dar principala problemă este să ai educaţia care trebuie. Cu cât înveţi mai mult, cu atât primeşti un salariu mai mare.

Ce ne puteţi spune despre economia informală?

Economia informală este o problemă. Din câte am aflat la ONU, economia informală este uriaşă în lume. În multe ţări, economia informală este mai mare decât cea formală. Este o problemă şi în Uniunea Europeană, deoarece afectează economia formală. Limitarea economiei informale este o provocare pentru noi. Dar şi în acest domeniu sunt diferenţe mari în Uniunea Europeană.

Care ar fi pasul următor?

Munca decentă va reveni pe ordinea de zi în viitor. Munca este legată de comerţ, dar şi de mediul înconjurător, şi dezbaterea se va intensifica: cum vor afecta munca schimbarea climatică şi nevoia de a ne schimba stilul de viaţă şi în ce vom investi în viitor?

Salariul minim din România, de peste 6 ori mai mic decât în Marea Britanie

Doar 7 ţări UE nu au un salariu minim garantat. În celelalte 20 de ţări, acesta variază de la 92$/lună în Bulgaria, la 1570$ în Luxemburg. O audiere organizată în comisia pentru ocuparea forţei de muncă la finele anului trecut a analizat modul în care salariile minime contribuie la eradicarea excluderii sociale. Una dintre problemele ridicate a fost situaţia dificilă a „lucrătorilor săraci“, care muncesc, dar sunt la limita sărăciei. Femeile, copiii şi persoanele care au peste 65 de ani sunt cele mai afectate.

Susţinătorii salariului minim consideră că acesta îi ajută pe oameni să iasă din sărăcie şi micşorează prăpastia dintre bogaţi şi săraci. Aceştia susţin că salariul minim vine în ajutorul familiilor cu venituri mici şi al femeilor care muncesc. Totuşi, în special, în sectorul afacerilor, numeroase persoane consideră că existenţa unui salariu minim poate afecta micile întreprinderi deoarece acesta contribuie la creşterea costurilor. De asemenea, acestea susţin că salariul minim duce la şomaj şi inflaţie. Ele consideră că şi consumatorul are de suferit deoarece acesta trebuie să suporte costurile finale.

Nivelul salariului minim variază în funcţie de ţară şi de nivelul de trai. În Belgia, Franţa, Irlanda, Luxemburg, Ţările de Jos şi Regatul Unit, nivelul acestuia este de aproape 1200 de euro faţă de Bulgaria, Letonia, Lituania şi România, unde nivelul se situează sub 200 de euro.

Cele şapte ţări care nu dispun de un salariu minim sunt Cipru, Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia, Italia şi Austria.