Foto: Robert Nicolae

Expoziţie şi simpozion la Palatul Patriarhiei

În Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a avut loc, ieri, vernisajul expoziției „Tem­ple și sinagogi din România. Patrimoniul evreiesc, național și universal”, a Federației Comunităților Evreiești din România - Cultul Mozaic (FCER-CM). În cadrul ace­luiași eveniment, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” s-a desfăşurat Simpozionul „Temple și sinagogi din România: sinagoga ca loc de rugăciune, loc de învăță­tură și loc de adunare”, organizat de FCER-CM în parteneriat cu Patriarhia Română, sub egida Gu­ver­nului României - S­e­cre­ta­riatul de Stat pentru Culte.
Expoziţia „Temple şi sinagogi din România. Patrimoniul evreiesc, naţional şi universal”, prezentată de Robert Schorr, director-adjunct al Departamentului Cultură, Artă, Media al FCER-CM, dezvăluie publicului patrimoniul sacru, de o deosebită valoare istorică și religioasă, dar și de o deosebită valoare arhitecturală și artistică, al FCER-CM, punând accentul pe prezervarea acestuia și pe promovarea lui ca valoare națională și universală. În deschidere, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a apreciat evenimentul ca fiind unul festiv, cultural şi spiritual, dar şi ca un semn al bunei cooperări şi al prieteniei. Cu această ocazie, Patriarhul României a explicat cum a luat naştere ideea acestei expoziţii, precum şi a simpozionului: „Anul trecut, Doamna Ambasador al Israelului în România ne-a vorbit despre intenţia sa de a organiza aici, la Patriarhie, o expoziţie cu biserici ortodoxe din Ţara Sfântă, din Israel. Această expoziţie a fost deja organizată în Bulgaria. Şi atunci, domnul Aurel Vainer, preşedinte FCER-CM, a spus că, până la sosirea expoziţiei cu biserici ortodoxe din Ţara Sfântă, este bine să organizăm şi o expoziţie cu sinagogile din România, pentru a ne cunoaşte mai bine. Este foarte important de reţinut că aceste sinagogi sunt simbol al vieţii şi activităţii, al spiritualităţii şi culturii comunităţilor evreieşti, după cum biserica este simbol al comunităţilor creştine. Cuvântul simbol în limba greacă înseamnă adunare, deci simbolul are o funcţie de a crea comuniune, apropiere, prietenie, coexistenţă şi conlucrare”.

În cuvântul său, Aurel Vainer, preşedinte FCER-CM, a spus: „Ce e mai frumos decât să ne cunoaştem casele în care ne rugăm, ne adunăm şi învăţăm? Aceasta este sinagoga într-o definiţie complexă, loc de rugăciune, loc de adunare şi loc de învăţătură. Aceste locuri minunate, care sunt realizate de evrei (nu ca lucrători întotdeauna, dar în gândire şi dorinţă), în România au fost construite numai din bani româneşti, cu banii comunităţilor evreieşti din localităţile respective. Înainte de război erau în România peste 1.400 de locaşuri de cult mozaic (sinagogi, temple, case de rugăciune), iar astăzi avem 86, din care funcţionale 53”.

Dialog între comunități

În mesajul rostit de prof. dr. Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, s-a evidențiat importanța înţelegerii rolului pe care l-au avut sinagogile în cadrul comunităţilor evreieşti din România. „Frumuseţea acestei ţări şi semnificaţia profundă a istoriei sale stau în relaţia deosebită între majoritate şi minoritate”, a afirmat Sergiu Nistor.

Secretarul de stat Victor Opaschi, de la Secretariatul de Stat pentru Culte, a declarat că „după Revoluţie am asistat la intensificarea dialogului iudeo-creştin, prin organizarea a numeroase evenimente, simpozioane, întâlniri, care au contribuit la rândul lor la mai buna cunoaştere şi apropiere dintre cele două comunităţi. Ca unul care am urmărit atent şi am avut ocazia să particip la mai multe astfel de manifestări, ştiu că Părintele Patriarh Daniel s-a arătat mereu disponibil şi deschis colaborării cu liderii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti, pentru construirea unor punţi de cunoaştere şi cooperare între cele două comunităţi (...). Grija pentru patrimoniul cultural şi spiritual al ţării noastre, pentru restaurarea, consolidarea şi punerea sa în valoare, este de altfel comună Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi domnului preşedinte Aurel Vainer”, a spus Victor Opaschi.

Cuvântul de final l-a avut Rafael Schaffer, Prim-Rabin, Cancelaria Rabinică a FCER, care a precizat că „dialogurile interreligioase sunt foarte importante, însă în cadrul acestora trebuie păstrate distincţiile dintre culte, precum şi anumite limite. Am participat la multe dialoguri interreligioase. Ele sunt foarte importante. Întotdeauna am participat cu bucurie, dar şi cu puţină strângere de inimă, mai ales când aceste dialoguri erau publice. M-am gândit la audienţă. Mulţi, care au cunoştinţe puţine pe teme religioase, dacă ar auzi o părere de aici, o părere de acolo, preceptele lor religioase ar deveni difuze. Lucrurile se amestecă şi acestea nu sunt sănătoase (...). Să ne cunoaştem, păstrând identitatea! Şi este foarte important, căci vorbim de xenofobie, vorbim de radicalism, însă tocmai această globalizare prea puternică are reacţiile ei. Pe plan politic, Brexitul a fost o asemenea reacţie. Sunt oameni care simt prea multă întrepătrundere. Limitele trebuie păstrate! Şi această manifestare a reuşit să unească, păstrând limitele. Pentru aceasta, felicitări organizatorilor”, a reliefat Prim-Rabinul Rafael Schaffer.

Simpozion în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”

Vernisajul expoziției din Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a fost urmat de comunicările Simpozionului „Temple și sinagogi din România: sinagoga ca loc de rugăciune, loc de învățătură și loc de adunare”, în cadrul căruia Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit mesajul intitulat „Locașul de cult - spațiu al comuniunii spirituale între generații”. Cu această ocazie, președintele FCER-CM, Aurel Vainer, a ținut să aprecieze eforturile Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului: „Vom fi alături de dumneavoastră în toate aceste eforturi, inclusiv la momentele fericite ale inaugurării acestui locaș, pentru Dumnezeu, pentru oameni și pentru comuniunea dintre om și Dumnezeu. […] Cred că acest simpozion despre sinagogă are o mare valoare interumană și ne permite să fim într-adevăr aparținătorii religiilor abrahamitice. Avem acest strămoș comun, avem credința în Dumnezeul nostru, Dumnezeul Unic, și mergem ­înainte”. Acesta a mai arătat că, în curând, va fi publicat un album cu toate sinagogile din România, dar și că vor începe lucrările de reabilitare a Templului din Timișoara și a Templului din Focșani.


Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, a spus că gestul găzduirii la Palatul Patriarhiei a simpozionului și expoziției are o mare încărcătură simbolică și pune în valoare îndelungata conviețuire a celor două comunități pe teritoriul românesc, faptul că avem o îndelungată istorie comună. „Aș vrea să exprim mulțumirile, dar și admirația mea pentru Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și pentru domnul președinte Aurel Vainer pentru acest gest de normalitate, de cooperare firească, pentru faptul că ne oferă posibilitatea să reflectăm cu toții asupra memoriei noastre comune, a patrimoniului nostru comun și asupra potențialului atât de fertil al întâlnirilor și al manifestărilor interreligioase”.

La rândul său, Prim-Rabinul Rafael Shaffer, de la Cancelaria Rabinică a Federației Comunită­ților Evreiești din România, a punctat elementele specifice care disting sinagoga de biserică: „Când vedem biserici, ele sunt făcute conform unor canoane, unor cutume. Diferențele dintre o biserică și alta sunt mici. O biserică este foarte ușor de recunoscut. Din lipsa unor canoane și din faptul că fiecare comunitate era independentă, fiecare sinagogă arată altfel. Veți vedea în acest album o foarte mare varietate de stiluri. […] Este un spațiu pe care fiecare îl face să arate frumos după posibilități, după gustul arhitectural. Între sinagogi și biserici s-a făcut o legătură. Mai degrabă sinagoga a fost influențată arhitectonic de biserică.”

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a ținut să mulțumească Primului-Rabin pentru interven­ția pe care a făcut-o în cadrul unui simpozion organizat în Israel pentru deminarea terenului și refacerea Bisericii Ortodoxe Româneș­ti de la Iordan.

Printre cei care au luat cuvântul a fost și arhitectul Aristide Streja, custode al Muzeului Holocaustului și unul dintre autorii lucrării „Sinagoga în România”. Simpozionul a continuat cu alte două comunicări însoțite de proiecții de fotografie actuală și de arhivă, legate de arhitectura și de elementele de decorație interioară ale sinagogilor din diferite regiuni din România, precum și  de sinagogi care au fost distruse sau devastate în perioada de tristă amintire.


Galerie foto:

Lasa un comentariu
Articole asemanatoare
Momentan nu exista articole asemanatoare!

Arhivă ediții

Contactează-ne!