Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Factorii genetici și stilul de viață, cauze ale AVC

Factorii genetici și stilul de viață, cauze ale AVC

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Mariana Bahcevan - 28 Iulie 2017

Un procent de 80% din accidentele vasculare cere­brale (AVC) pot fi prevenite, afirmă prof. dr. Bogdan Po­pescu, preşedin­tele Societăţii de Neurologie din România, care susține importanţa unei campanii la nivel naţional în acest sens. În cazul în care accidentul vascular s-a pro­dus, este esențială recupe­­rarea neurologică în primele trei ore, potrivit specialistului, citat de Agerpres.

În prezent, AVC este cea mai frecventă boală neurologică. „Accidentul vascular cerebral este cea mai serioasă problemă de sănătate, cea mai frecventă boală neurologică dintre toate, iar în România este una din principalele cauze de mortalitate (...) şi o cauză de invaliditate. (...) 80% din accidentele vasculare pot fi prevenite. Sunt mulţi factori, aşa-numiţii factori de risc cardiovasculari, care pot duce la un accident vascular cerebral şi, în plus, sigur că este vârsta. Şi aici vorbim de hipertensiune arterială, diabetul zaharat, multe afecţiuni inflamatorii, fumatul, obezitatea, a declarat prof. dr. Bogdan Popescu, în cadrul workshopului „Creierul - ştiinţă, comunicare şi afaceri sociale”, organizat de Ziua Mondială a Creierului. Fiind una din principalele cauze de mortalitate în țara noastră, medicul este de părere că „ar fi foarte important să avem o campanie de prevenţie, mai ales că toţi factorii enumeraţi sunt factori de risc nu numai pentru accidentul vascular, ci şi pentru infarctul miocardic, care iarăşi reprezintă un procent extrem de mare de mortalitate”. 

În cazul unui AVC, primele trei ore sunt foarte importante. „Post-accident vascular recuperarea neurologică este extrem de importantă. Din păcate, capacitatea pentru a spitaliza aceşti pacienţi sau pentru recuperare neurologică în ambulatoriu nu este la nivelul necesităţilor pe care le-am avea. Este o realitate. (...) Din păcate, cred că 30%-40% ajung la timp la recuperare. (...) Creierul nu se repară, cum se repară alte organe”, a atras atenţia prof. dr. Popescu.

În tabloul cauzelor ce determină un AVC intră influenţa şi predispoziția genetică a fiecăruia, dar şi stilul de viaţă, cel din urmă fiind un factor agravant. „Până la urmă, o boală rezultă dintr-o tendinţă genetică şi din interacţiunea ta cu mediul - asta înseamnă inclusiv alimentaţie, stres. Sunt oameni predispuşi la hipertensiune arterială şi, mai departe, accident vascular cerebral. Stilul de viaţă influenţează apariţia unei astfel de afecţiuni, (...) dar şi alte boli neurologice”, a subliniat medicul. Potrivit Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative, mai mult de 17 milioane de AVC apar la nivel global în fiecare an, una din şase persoane suferind un accident vascular cerebral în timpul vieţii. Cu mai mult de 6 milioane de decese anual, AVC este principala cauză a decesului la scară globală.

Mulţi dintre cei 26 de milioane de supravieţuitori ai accidentului vascular cerebral din întreaga lume trăiesc cu dizabilităţi semnificative. 90% din AVC sunt legate de 10 factori de risc care demon­strează potenţialul imens de prevenire la nivel de populaţie şi individual: tensiune arterială, fibrilaţie atrială, obezitate, diabet şi colesterol, lipsa exerciţiului fizic, obezitate, dietă cu aport ridicat de sare, fumat, aer poluat.