Editorial
Familia, fundamentul existenței noastre

Familia, fundamentul existenței noastre

Pr. Ciprian Florin Apetrei, 23 Septembrie 2018

Omul în dezvoltarea sa ca ființă socială are la bază valorile pe care le primește în familie. Primul contact axiologic cu lumea care ne înconjoară se petrece în familie. În acest sens, putem afirma că familia este prima valoare pe care o primește omul la începutul dezvoltării sale cognitive. Astfel, familia pe scara valorilor stă la baza acestora. Dacă mergem pe firul relatării biblice legate de crearea lumii, vedem că fundamentul existenței sociale a omului îl constituie familia. Atunci când Dumnezeu l-a creat pe om l-a făcut bărbat și femeie și apoi l-a binecuvântat. După cum se vede din exprimarea de mai înainte, suntem tentați să credem că e vorba de o singură ființă și nu de două, bărbat și femeie. Limbajul biblic ne arată că omul binecuvântat de Dumnezeu este la începutul creației bărbat și femeie. Avem în acest sens un text extrem de sugestiv în capitolul 5 din cartea Facerii versetele 1-2 „... când a făcut Dumnezeu pe Adam, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu. Bărbat și femeie a făcut și i-a binecuvântat și le-a pus numele: Om, în ziua în care i-a făcut”. De aici vedem clar că omul în integralitatea sa adamică este alcătuit din bărbat și femeie. Acest lucru se întâmplă când un bărbat și o femeie primesc Taina Sfintei Cununii și prin binecuvântarea lui Dumnezeu dăruită prin slujba din biserică devin omul adamic, bărbat și femeie, de la începutul creației. Așa mărturisește învățătura de credință ortodoxă fiindcă în urma căsătoriei religioase între bărbat și femeie, adică soț și soție, nu există grad de rudenie, ci sunt un singur trup.

Familia alcătuită din bărbat și femeie, ca un singur trup (Om) de la începutul creației, care primește binecuvântarea lui Dumnezeu să crească, să se înmulțească și să stăpânească pământul, are ca icoană, în timpurile pe care le trăim, familia creștină care s-a născut prin Taina Sfintei Cununii.

Atunci când slujim această taină, noi, preoții, ne rugăm ca ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă și ca mirele și mireasa care primesc binecuvântarea lui Dumnezeu să trăiască împreună ca unul singur, să aibă binecuvântare în casele lor și să ajungă să vadă pe fiii fiilor lor.

Deci, Biserica se roagă pentru ca legătura căsătoriei mirilor să fie curată și neîntinată până la mormânt și să fie binecuvântată cu prosperitate și copii care la rândul lor să le aducă nepoți și strănepoți.

În același timp, prin Apostolul care se citește din Epistola către Efeseni a Sfântului Apostol Pavel, în cadrul Tainei Sfintei Cununii, mirele și mireasa învață că raporturile dintre ei sunt precum cele dintre Hristos și Biserică: „Bărbaților, iubiți pe femeile voastre precum și Hristos a iubit Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea...” (Efeseni 5, 25).

De aici înțelegem că în creștinism căsătoria este văzută ca o stare de jertfă a soțului față de soția sa și a soției față de soțul său. Ei se jertfesc din iubire unul față de altul, imitând iubirea lui Hristos față de Biserica Sa pentru care S-a jertfit pe Cruce. Pe altarul iubirii, soțul și soția jertfesc egoismul, individualismul, mândria și nasc dragostea jertfelnică ce duce la smerenie, iubire necondiționată, fapte bune împlinite prin credința neîndoielnică în Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Familia creștină care împlinește în viața ei cuvântul lui Dumnezeu este chipul Bisericii în societate. De aceea, să apărăm familia creștină și să mărturisim în lume prin implicarea noastră această valoare primită de la Dumnezeu la începutul creației.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!