Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Femeile ortodoxe, în sprijinul educaţiei creştine

Femeile ortodoxe, în sprijinul educaţiei creştine

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 21 Aprilie 2010

Înainte de anul 1948 educaţia religioasă în România era asigurată mai ales prin predarea Religiei în şcoală şi prin lecţiile de catehizare de pe lângă parohii. Un aport considerabil la educaţia religioasă se realizează prin activitatea depusă de Societatea Naţională a Femeilor Ortodoxe din România. Dacă unii istorici ar considera această iniţiativă ca o formă de manifestare a feminismului românesc în perioada interbelică, atunci este important de remarcat faptul că Societatea Femeilor Ortodoxe a apărut în 1910 în scopul suplinirii unui mare gol în educaţia religioasă din România sfârşitului de secol al XIX-lea.

Şcolile fuseseră luate în administraţia directă a statului, chiar şi cele cu profil teologic, de multe ori reprezentanţii Bisericii neputând interveni în actul educaţional. Aşadar, Societatea Femeilor Ortodoxe, cu filiale în întreaga ţară şi care avea în grijă o serie de grădiniţe, şcoli, licee, suplinea activitatea Bisericii într-un spaţiu în care statul se considera suveran. Societatea a fost condusă de la înfiinţare şi până în 1944 de Alexandrina Cantacuzino.