Analiză
FMI avertizează că România a intrat în recesiune severă

FMI avertizează că România a intrat în recesiune severă

Silviu Dascălu, 12 August 2009

▲ Experţii FMI au opinat că situaţia economică din România este mai gravă decât îşi imaginau, majoritatea factorilor analizaţi relevând faptul că vom avea o creştere economică negativă de 8-8,5% ▲ FMI recomandă reducerea cheltuielilor bugetare, inclusiv a celor cu salariile bugetarilor ▲ Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, susţine că Guvernul trebuie să revizuiască măsurile anticriză, deoarece până acum au fost ineficiente ▲

Experţii Fondului Internaţional Monetar (FMI) au ajuns la concluzia că situaţia economică din România este mult mai gravă decât credeau. Statul Român se află într-o foarte severă recesiune, prognoza FMI privind creşterea economică a României până la sfârşitul anului 2009 fiind de minus 8 - minus 8,5% în 2009, a anunţat luni şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, Jeffrey Franks.

„Un minus 8 sau 8,5%, din punctul de vedere al descreşterii economice, e o recesiune severă. Majoritatea factorilor care ne duc la această prezumţie reflectă lucrurile care s-au întâmplat în prima jumătate a anului şi mai puţin ceea ce se va întâmpla. Primul trimestru a fost mai rău decât anticipasem. Şi trimestrul doi, vor arăta că şi acesta, a fost mult sub aşteptările noastre iniţiale“, a spus Jeffrey Franks.

Responsabilul FMI a arătat că inflaţia a scăzut însă mai repede decât se aştepta, iar proiecţia Fondului a fost revizuită la un nivel de 4,3% pentru anul 2009.

FMI a revizuit şi proiecţia privind deficitul de cont curent al României în 2009, care s-a contractat mai repede decât anticipa instituţia financiară internaţională.

Fondul estimează un nivel al deficitului de cont curent de 5,5% din Produsul Intern Brut (PIB) la finele anului 2009, faţă de 7%, cât prognoza în luna martie, la momentul negocierilor pentru programul de asistenţă cu România.

Deficitul bugetar al României se va reduce de la 7,3% în 2008 la mai puţin de 6% în 2010, a adăugat Franks.

„Pentru 2010 am ajuns la concluzia şi la acordul între autorităţile române şi noi, echipa de expertiză a FMI, că vor fi necesare eforturi suplimentare la 2-2,5% din PIB. Deficitul se va reduce de la 7,3%, în 2008, la mai puţin de 6%. Diminuarea nu va fi automată, în baza efortului suplimentar de 2,5% din PIB, ci pentru că situaţia economică va fi în continuare slabă“, a afirmat Jeffrey Franks.

Totuşi, România a îndeplinit ţintele cantitative în ceea ce priveşte arieratele, a precizat Jeffrey Franks. „Am ajuns la un acord pentru evaluarea acestei prime perioade de evaluare a asistenţei pentru România, cu ceea ce s-a făcut până acum şi cu ceea ce este necesar să se facă de acum înainte“, a spus Franks.

FMI a prezentat luni concluziile primei evaluări a acordului stand-by cu România. Timp de o săptămână, reprezentaţii FMI s-au întâlnit cu autorităţile române, precum şi cu reprezentanţi ai patronatelor, sindicatelor şi ai băncilor. Delegaţia Fondului se află în România din 29 iulie pentru a evalua respectarea ţintelor fixate României, în funcţie de care va fi acordată a doua tranşă a împrumutului contractat de statul român.

Trebuie reduse cheltuielile cu 0,8% din PIB

Guvernul trebuie să ia măsuri privind reducerea cheltuielilor programate pentru 2009 cu o sumă reprezentând 0,8% din PIB, susţine şeful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks.

Anterior, surse guvernamentale au declarat pentru Mediafax că Executivul va trebui să aprobe o nouă rectificare bugetară prin care să reducă nivelul cheltuielilor programate pentru acest an cu 0,9% din PIB.

Pentru 2009, FMI a fost de acord cu o creştere a deficitului bugetar la 7,3%, de la proiecţia anterioară de 4,6%, negociată în martie pentru acordul încheiat între autorităţile române cu instituţia financiară. Anul viitor, deficitul ar urma să se plaseze sub 6%.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor trebuie reduse

Cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar se vor reduce anual cu 0,5% din PIB, din 2010, astfel încât să reprezinte sub 6% din PIB după următorii 4-5 ani, a declarat Jeffrey Franks.

„S-a ajuns de la 7,5% din PIB la 9% din PIB să reprezinte cheltuielile cu salariile. Anticipăm scăderi de 0,5% în următorii 4-5 ani, până când cheltuielile cu salariile vor reprezenta sub 6% din PIB“, a spus Franks.

FMI a fixat drept ţintă reducerea cheltuielilor cu salariile până la sub 6% din PIB pentru anul 2015.

Cheltuielile de personal au totalizat 24,9 miliarde de lei în primele şase luni din acest an, în creştere cu 12% faţă de perioada similară din 2008.

1,75 miliarde de euro, destinate finanţării deficitului

Referitor la împrumutul acordat de organismul internaţional, reprezentanţii FMI au declarat că o sumă de aproximativ 1,75 miliarde de euro din următoarele două tranşe de împrumut de la FMI va fi destinată finanţării directe a deficitului bugetar al României în 2009.

Următoarele două tranşe din împrumutul de la FMI, de 1,718 miliarde - Drepturi Speciale de Tragere (DST) aproape 1,9 miliarde de euro, respectiv 1,409 miliarde DST (aproximativ 1,5 miliarde de euro) -, ar urma să fie acordate în lunile septembrie şi decembrie.

La negocierea acordului cu România, din martie, experţii FMI anticipau un deficit bugetar de 4,6% din PIB.

Şeful misiunii FMI a afirmat că va propune Board-ului Fondului ca, pentru următoarele două tranşe de împrumut, o parte din bani să meargă direct pentru finanţarea deficitului bugetar, însă Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va trebui să identifice şi să acceseze de pe piaţa externă restul de finanţare pentru acoperirea deficitului bugetar mai mare.

Jeffrey Franks a adăugat că execuţia bugetară va fi susţinută şi de viitoarele tranşe de împrumut de la ceilalţi parteneri - Uniunea Europeană şi Banca Mondială.

Potrivit oficialului FMI, pentru 2010 vor fi necesare eforturi suplimentare de ajustare de 2-2,5% din PIB pentru ca deficitul bugetar să se situeze sub 6% din PIB.

Măsurile anticriză trebuie schimbate

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a subliniat luni că este necesară o schimbare de strategie economică, deoarece, aşa cum indică şi evaluarea FMI, este evident că măsurile anticriză şi de stimulare economică ale Guvernului nu dau rezultate.

Potrivit lui Geoană, România a suferit o contracţie economică „severă“, iar dacă se vor aplica aceleaşi politici, riscul ca aceasta să fie mai severă se amplifică, iar în septembrie-octombrie s-ar putea ajunge la o situaţie dramatică.

„Avem în faţa noastră o negociere aproape finalizată cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene. În primul rând, este evident că măsurile anticriză şi de stimulare economică nu dau rezultate şi faptul că avem, în acest moment, o contracţie economică atât de severă ne duce la concluzia că, dacă vom continua să aplicăm aceleaşi politici economice, riscul ca această contracţie economică să devină şi mai severă se amplifică. Astfel că prima concluzie a acestor discuţii cu FMI ne arată că pachetul anticriză aprobat şi aplicat de Guvern n-a dat rezultate în economia reală şi riscul de a continua cu acelaşi tip de politici economice ne poate conduce, în septembrie sau octombrie, când vom discuta din nou despre o nouă tranşă, la o situaţie dramatică. De aceea, concluzia pe care cred că o avem cu toţii este că e nevoie de o schimbare de strategie de politică economică“, a afirmat şeful Senatului.

Mircea Geoană a precizat că a propus luni dimineaţă, în şedinţa coaliţiei, finalizarea evaluării referitoare la propunerile PSD de combatere a crizei şi, eventual, prin soluţii şi idei suplimentare să se vină rapid cu un pachet de stimulare a economiei.

În ceea ce priveşte conţinutul acordului cu FMI, liderul PSD şi-a exprimat satisfacţia faţă de faptul că, la insistenţele negociatorilor social-democraţilor, a fost păstrată creşterea cu 2% a pensiilor începând de la 1 octombrie, s-a menţinut pensia socială care va ajunge, de la 1 octombrie, la 350 de lei, precum şi protejarea locurilor de muncă. „Nu vă ascund faptul că, în acordul cu FMI, exista o propunere iniţială de anulare a creşterii pensiilor“, a explicat Mircea Geoană.

Pe de altă parte, potrivit lui Geoană, aparatul administrativ este „extrem de cheltuitor şi extrem de ineficient“. El s-a pronunţat, totodată, împotriva a ceea ce a numit „dihonia“ care se creează în dezbaterea publică între salariaţii bugetari şi cei din sistemul privat. În opinia sa, păstrarea oricărui loc de muncă în această perioadă de criză este foarte importantă.

Mircea Geoană şi-a mai exprimat satisfacţia faţă de faptul că ministrul pentru IMM-uri, social-democratul Constantin Niţă, a reuşit negocierea eliminării, din ianuarie 2010, a impozitului minim, urmând ca acesta să fie păstrat acolo „unde se potriveşte o astfel de taxă“, un exemplu fiind restaurantele. Geoană a susţinut că, în pofida unor măsuri specifice ale BNR, „tot Ministerul Finanţelor este cel care se împrumută de la bănci, în timp ce firme care au nevoie de lichidităţi în perioada de criză nu reuşesc să supravieţuiască“. El a pledat, în context, pentru un nou dialog în sistemul bancar.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!