Timp liber
Frumuseţile de sub pământ

Frumuseţile de sub pământ

Dan Cârlea, 19 Aprilie 2013

În România există câteva sute de peşteri, unele dintre ele cu statut de unicat între suratele lor din Europa. Cele mai cunoscute de turişti nu sunt neapărat şi cele mai interesante pentru specialişti. Unele măsoară zeci de kilometri, dar nu pot fi vizitate de oricine, ci numai de speologi, cu echipamente adecvate, fiind nevoie de parcurgeri subacvatice până a ajunge la anumite porţiuni splendide, cum este cazul peşterii Coliboaia, de exemplu. 

Tezaurul natural oferit de peşterile din ţara noastră este imens, dar în multe cazuri neglijenţa oamenilor l-a pus şi continuă să-l pună în pericol. Fie sunt distruse formaţiuni geologice delicate şi rare, fie sunt furate pietre semipreţioase, fie sunt lăsate mizerii în interiorul subteran, provocându-se uneori dezechilibre ecologice. Conştient de frumuseţea şi unicitatea locului în care a ajuns, fiecare turist în parte ar trebui să facă din protejarea aceluia un obiectiv personal. Nu în ultimul rând, ne-am putea gândi că în multe astfel de locuri s-au adăpostit şi s-au rugat pentru întreaga lume mulţi dintre călugării pustnici de la noi. 
 
Vă prezentăm câteva dintre cele fascinante peşteri de la noi.   

Peştera Muierii, ascunzătoarea din vechime  

Peştera Muierii (sau Muierilor), din localitatea Baia de Fier, judeţul Gorj, şi-a căpătat acest nume în vremurile în care bărbaţii plecau la război, iar femeile şi copiii, rămaşi fără apărare, se adăposteau aici de frica năvălitorilor. Peştera este lungă de circa 3.600 de metri şi este formată din patru etaje. Cel rezervat turiştilor se află la 40 de metri înălţime şi măsoară 573 de metri. Peştera Muierii a fost modelată în măruntaiele pământului de apele râului Galbenul, rezultatul fiind mai multe încăperi şi formaţiuni spectaculoase. Vizitatorii sunt încântaţi de grupurile de stalactite şi stalagmite uriaşe. 

Scărişoara, peşterea cu un mare gheţar 

Cine doreşte să vadă una dintre cele mai mari peşteri de gheaţă din ţară trebuie să meargă să viziteze Peştera Scărişoara din Munţii Apuseni. Situată la o altitudine de 1.165 de metri, Scărişoara este adâncă de 105 m şi lungă de 720 m. Se intră pe o scară metalică, apoi se ajunge în Sala Mare, care are o lungime de 108 metri şi o lăţime de 78 de metri, fiind singura care poate fi vizitată de turişti. Celelalte săli, denumite Biserica, unde sunt peste 100 de stalagmite, Rezervaţia Mare, Galeria Coman şi Rezervaţia Mică, sunt accesibile doar oamenilor de ştiinţă. Se estimează că în această peşteră se află în jur de 75.000 mc de gheaţă, întregul gheţar având 26 de metri înălţime. 

Peştera cu fosile de urşi 

Peştera Urşilor din judeţul Bihor se află la o altitudine de 482 de metri. Descoperită în 1975, este în prezent una dintre cele mai vizitate din Munţii Apuseni. Numele îi vine de la numeroasele fosile de "urşi de cavernă" descoperite acolo, fiind un loc de adăpost pentru aceste animale, acum 15.000 de ani, consideră specialiştii. Peştera Urşilor are o lungime de peste 1.500 metri, iar galeriile sale sunt situate pe două niveluri. Galeria superioară are 488 de metri lungime şi poate fi vizitată de turişti, iar cea de-a doua are 521 de metri, fiind rezervată doar speologilor, din cauza gradului de periculozitate. 

Româneşti, o peşteră apreciată de muzicieni 

Peştera Româneşti este un loc în care iubitorii de muzică se simt privilegiaţi prin acustica naturală deosebită ce o oferă aceasta. Peştera Româneşti a fost în anul 1984 gazda unui concert, organizat de Cercul Speotimiş. Succesul de care s-a bucurat acest prim concert a făcut ca evenimentul să se repete, devenind un obicei ca în fiecare an să aibă loc aici un astfel de eveniment muzical. 
 
Pe scena improvizată din peşteră au concertat nume cunoscute ale muzicii clasice, jazz, blues, rock sau electronice. Melomanii s-au bucurat aici de muzica oferită de Filarmonica “Banatul” în repetate rânduri, de Filarmonica din Arad, Orchestra simfonică a profesorilor de la Facultatea de Muzică, dar şi de mari solişti străini şi români, precum Ştefan Ruha, Alexandra Guţu, Kathleen Evans, Gabriel Croitoru. 
 
Primele cercetări făcute aici au fost de natură geologică şi faunistică, realizate de T. Orthmayr în 1872, dar abia în 1963 au fost efectuate cercetări speologice mai complexe, realizându-se şi primul plan topografic al peşterii. Galeriile acesibile turiştilor măsoară 340 metri. Vieţuirea într-una din galerii a unei mari colonii de lilieci a dus la numirea ei drept Sala Liliecilor.  

Cea mai mare peşteră din România 

Peştera Vântului este cea mai mare din România, măsurând 47 de kilometri şi având o adâncime de 170 m.  Deocamdată nu este deschisă publicului, specialiştii lucrând la un proiect de punere a ei în circulaţia turistică. Numele ei vine de la curenţii puternici care se formează mai ales la gurile de intrare, vântul suflând aici şi cu 50 km/h. A fost descoperită de inginerul Bagameri Bela şi explorată în 1957. În interiorul ei se găsesc toate formaţiunile geologice posibile, fiind extrem de fascinantă, dar aceasta o ştiu până acum doar speologii.   

Desene rupestre la Coliboaia

Peştera Coliboaia din judeţul Bihor a ajuns cunoscută în întreaga lume recent, când specialiştii au descoperit pe pereţii ei 14 desene rupestre care datează de zeci de mii de ani, fiind cele mai vechi din Europa Centrală. În plus, s-au descoperit aici şi oseminte de urşi tot de o mare vechime. Accesul în camera în care se află gravurile şi picturile ce înfăţişează animale este dificil, fiind necesară parcurgerea unui traseu pe sub apă, rezervat doar speologilor. Probabil şi fără să fi fost atât de greu de parcurs, tot inaccesibilă publicului larg ar fi rămas deoarece desenele ar fi expuse riscurilor de a se degrada. Peştera are în jur de 750 m lungime.
 

Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!