Cultură
„Gânditorul de la Hamangia“ cucereşte, în premieră, America

„Gânditorul de la Hamangia“ cucereşte, în premieră, America

Oana Rusu, 17 Noiembrie 2009

„The Lost World of Old Europe - The Danube Valley 5000-3500 BC“, „Lumea pierdută a vechii Europe - Valea Dunării, anii 5000-3500 î.e.n“, prima expoziţie românească de arheologie în spaţiul nord-american, organizată de Institute for the Study of Ancient World (ISAW) şi Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), cu sprijinul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN), s-a deschis săptămâna trecută la ISAW, New York. Alături de „Gânditorul de la Hamangia“, sunt expuse figurina „Femeie şezând“, vasele de lut gravate de la Cucuteni sau figurinele de la Gumelniţa, reprezentând „prima civilizaţie europeană cunoscută“, aşa cum au arătat organizatorii. Sunt prezentate 175 de piese de patrimoniu românesc, iar în total 250 de exponate din colecţii muzeale provenind din România, Bulgaria şi Republica Moldova.

După ce Europa a descoperit America, a venit rândul Americii să descopere Europa, mai precis vechea Europă, cea de acum 7.000 de ani. La New York poate fi vizitată în aceste zile, în premieră, o expoziţie fără precedent, în care sunt expuse piese de patrimoniu, mare parte încadrate la categoria tezaur, vechi de câteva mii de ani. Arheologii americani sunt uimiţi de importanţa obiectelor pe care le pot studia şi remarcă faptul că aceste mărturii ale vechii civilizaţii europene au fost ocultate de regimul comunist.

„Gânditorul de la Hamangia“ este doar una dintre cele 175 de piese de patrimoniu naţional românesc prezentate la New York, alături de artefacte din colecţii muzeale provenind din Bulgaria şi Republica Moldova. MNIR este deţinătorul majorităţii pieselor prezentate la New York şi coordonatorul echipei care a contribuit la realizarea acestei expoziţii, reunind obiecte din colecţiile Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie al Moldovei de la Chişinău (Republica Moldova) şi ale Muzeului Regional de Istorie Varna (Bulgaria), dar şi din partea a încă 18 muzee din ţară.

Este pentru prima oară când 250 de artefacte europene vechi de mai bine de 6.000 de ani şi de provenienţă majoritar românească sunt prezentate publicului american, evidenţiind nivelul de creativitate şi modernitate atins între 5000-4000 î.Chr. în zona reprezentată azi de sud-estul Europei.

Vasele din ceramică pictată, straniile figurine sculptate, preponderent feminine, ornamentele de aur şi din cupru şi, nu în ultimul rând, „Gânditorul de la Hamangia“, unul dintre celebrele obiecte de artă din Europa preistorică, sunt dovada incontestabilă a faptului că, mult înainte de Egipt şi Mesopotamia, spaţiul danubiano carpatic - reprezentat prin cultura neo-eneolitică din Cucuteni, dar şi cele din Boian, Gumelniţa, Hamangia, Vădastra sau Vinca - a fost unul dintre cele mai sofisticate leagăne de civilizaţie preistorică.

„Este un eveniment fără precedent, remarcat şi de cotidianul «The New York Times»“, a observat directorul general al MNIR, dr. Crişan Muşeţeanu, care şi-a exprimat speranţa ca publicul american, „care nu are astfel de piese în muzeele de peste ocean“, să aprecieze expoziţia, conform Agerpres.

Institutul Cultural Român din New York este partener în organizarea şi promovarea acestui eveniment dedicat culturii Cucuteni, seria de activităţi fiind inaugurată de o masă rotundă deschisă publicului la care au participat personalităţi responsabile în conceperea expoziţiei.

Cum s-a născut vechea Europă pe malul Dunării

„Cu mult înainte ca Egiptul şi Mesopotamia să fi atins un nivel de dezvoltare echivalent, vechea Europă a fost una dintre cele mai sofisticate regiuni locuite, cu o civilizaţie abia menţionată în cursurile de istorie, dar de o importanţă excepţională în dezvoltarea societăţii umane“, a arătat Roger S. Bagnall, directorul ISAW.

Conform prezentării Institutului, expoziţia The Lost World of Old Europe - Danube Valley 5000-3500 BC „încearcă să redefinească noţiunile general acceptate cu privire la începuturile civilizaţiei occidentale, prezentând realizări artistice şi tehnologice puţin cunoscute, dar surprinzător de remarcabile ale acestor popoare foarte enigmatice care au trăit în mileniile 4-5 î.Hr. - de la figurinele extraordinare la o diversitate de obiecte de aur şi cupru şi la vase de ceramică de o măiestrie extraordinară“.

„Expoziţia este într-adevăr remarcabilă pentru că şi în România este foarte greu accesibilă celor interesaţi, pentru că nu întotdeauna şi nu foarte uşor se pot aduna aceste piese“, a spus prof. Dragomir Popovici, directorul Departamentului de Arheologie al Muzeului Naţional de Istorie a României, prezent în calitate de curator din partea română la inaugurarea expoziţiei, conform Mediafax.

El a adăugat că obiectele „sunt reprezentative pentru o perioadă fundamentală pentru istoria Europei, pentru că vorbim despre procesul de neolitizare a bătrânului continent şi, mai ales, după aceea, de momentul în care în sud-estul Europei au înflorit civilizaţii cum sunt Cucuteni sau Gumelniţa, care nu au echivalent nicăieri în Europa şi nici măcar în Lumea Nouă“.

Începuturile culturii europene, ascunse după Cortina de Fier

Organizatorii americani au marcat importanţa evenimentului şi valoarea obiectelor expuse. „În Statele Unite nu au fost niciodată expuse obiecte din aceste culturi şi perioade“, a afirmat prof. David Anthony, curatorul american al expoziţiei, adăugând că aceste culturi, care reprezintă primele civilizaţii cunoscute în Europa, sunt importante ca bază a dezvoltării următoarelor civilizaţii europene.

„Multă lume, nu numai în Statele Unite, ci pretutindeni, ştie foarte puţin despre aceste culturi. Cred că motivele pentru care a prevalat în trecut ignoranţa au fost de natură politică, din cauza Cortinei de Fier şi a dificultăţii colaborării şi organizării unor evenimente ca acesta“, a apreciat el.

„Cercetătorii americani pot numai de puţin timp să meargă în ţări ca România şi Bulgaria, să studieze colecţii muzeale şi să efectueze săpături, iar cercetătorii români să vină în Statele Unite pentru schimburi de idei“, a spus David Anthony.

Dragomir Popovici a afirmat că iniţiativa realizării expoziţiei a fost comună, iar costurile şi organizarea logistică au fost susţinute preponderent de partea americană. „În ultimul an, Muzeul Naţional, împreună cu colegi din ţară, a făcut eforturi extraordinare, astfel încât acest patrimoniu fără egal să fie cunoscut. În acest sens, iniţiativa colegilor noştri din New York a fost o legătură firească aproape - ei au început să-şi dea seama ce valori patrimoniale remarcabile se află în muzeele din România şi că ar fi un act cultural remarcabil ca acestea, sau măcar o parte dintre ele, să ajungă să poată fi admirate şi aici“, a spus Dragomir Popovici.

Jennifer Chi, unul dintre directorii Institutului, a afirmat că realizarea catalogului ştiinţific a durat un an şi jumătate, timp în care a colaborat cu 20 de instituţii româneşti, printre acestea numărându-se, în afara Muzeului Naţional de Istorie, şi muzeele din Piatra Neamţ şi Iaşi.

„Cred că această expoziţie nu aduce toate răspunsurile, ci ridică întrebări care vor fi rezolvate prin continuarea cercetărilor arheologice şi sper ca arheologii români să fie de acord cu mine că am intrat într-o nouă perioadă a cercetării, în care tineri arheologi, cu idei noi despre cum poate fi interpretat trecutul, să poată efectua cercetări atât la siturile vechi, cunoscute, cât şi la altele noi. Este foarte important să putem continua excavările, iar arheologii să primească fonduri de la guvern, pentru că abia începem să înţelegem aceste culturi“, a spus Anthony.

Exponatele rămân la New York până în aprilie 2010

În ceea ce priveşte securitatea obiectelor, Dragomri Popovici a precizat că acestea „au fost asigurate, unele dintre ele chiar dublu“ şi că vor reveni în România în deplină siguranţă, conform Mediafax.

Expoziţia de la ISAW, deschisă până la 25 aprilie 2010, va fi însoţită, în lunile care urmează, de o serie de evenimente artistice care pun în dialog exponatele arheologice cu contextul contemporan din ţările partenere şi, în primul rând, din România. Seria de întâlniri curatoriale şi vizite ghidate conexe va fi astfel dublată de organizarea în 2010 a unui concert, a unei demonstraţii de olărit şi, nu în ultimul rând, a unor proiecţii de filme reprezentative pentru dezvoltarea societăţii româneşti de la o perioadă istorică la alta, inaugurate în ianuarie cu prezentarea peliculei „Moromeţii“ de Stere Gulea, conform Agerpres.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!